Energia eoliană a înregistrat o creștere anuală record în 2023, de 55 TWh (13%), lucru care a dus producția de curent electric cu ajutorul vântului să depășească, în premieră, inclusiv pe cea produsă cu gaz. Electricitatea produsă din vânt a fost de 475 TWh, echivalent cu cererea totală de energie electrică a Franței, față de 452 TWh produsă din gaz.

Acesta a fost singurul an în care energia generată de vânt a depășit-o inclusiv pe cea produsă din cărbune (333 TWh), în afară de 2020, an marcat de impactul Covid-19.

De asemenea, e interesant faptul că România a fost alături de Slovacia, țara cu cea mai mare prăbușire a cererii de electricitate, ambele cu peste 10%.

În 2023 au fost instalați 17 GW de energie eoliană, în creștere ușoară față de 2022, an în care s-au produs 16 GW. Cu toate acestea, rata producției eoliene trebuie să se dubleze aproape, la peste 30 GW pe an până în 2030, pentru ca UE să-și atingă obiectivele.

Interesant este că deși combustibilii fosili au scăzut cu un record de 19% până la cel mai scăzut nivel de până acum, mai puțin de o treime din producția de energie electrică a UE, iar energiile regenerabile au crescut la o cotă record de 44%, depășind 40% pentru prima dată, cele din urmă nu reușesc să ajungă, încă, la nivelul necesar, dar generarea de energie curată crește la circa două treimi pe măsură ce și cea hidro și-a revenit, iar nuclearul a recuperat parțial de la minimele de anul trecut și s-au alăturat creșterii din eolian și solar.

„Sectorul energetic al UE se află în mijlocul unei schimbări monumentale. Combustibili fosili joacă un rol mai mic decât oricând. Iar criza energetică și invazia rusă a Ucrainei nu au dus la renașterea consumului de cărbune și a gaze. Cărbunele se apropie de eliminarea treptată și, pe măsură ce vântul și solarul cresc, gazul va fi următorul care va intra în declin până la dispariție. Cu toate acestea, UE are nevoie o concentrare pe implementarea rapidă a eolianului, solarului și flexibilității pentru a crea a sistem lipsit de combustibili fosili”, spune Sarah Brown, director de program pentru Europa, al Ember.

Eolianul și solarul au continuat să fie motoarele acestor surse regenerabile, producând un record de 27% din energia electrică din UE în 2023 și obținând cea mai mare valoare creșteri anuale de capacitate, în vreme ce cărbunele era deja în declin pe termen lung, iar această tendință s-a reluat în 2023. În plus, încetinirea închiderii centralelor de cărbune în timpul crizei energetice nu a împiedicat o scădere uriașă a cărbunelui anul trecut și cu un val de închideri de fabrici programat pentru 2024. De asemenea, producția de gaz a scăzut pentru al patrulea an consecutiv, iar pe măsură ce cărbunele se apropie de eliminarea treptată în multe țări, gazul va fi următorul pe listă.

Cererea de resurse fosile a scăzut cu 3,4% (-94 TWh) în 2023 față de 2022 și a fost cu 6,4% (-186 TWh) mai mică decât nivelurile din 2021 când a început criza energetică. Dar, Ember crede că această traiectorie este puțin probabil să continue. Odată cu creșterea electrificării, această rată de scădere a cererii pentru fosile nu este de așteptat să fie repetate în anii următori, mai ales că în unele țări, precum România sau Polonia se înregistrează întârzieri în a conecta la sistem noile proiecte care produc energie verde. România și Polonia au împreuna circa 50 GW în așteptare pentru a fi conectați la rețea.

Sursa foto: Shutterstock