Casa Presei este numele de care a fost legată aproape toată presa românească în anii 1990. Cu unele excepții, cum era, spre exemplu, redacția Tinerama, care activa în blocul unde se află magazinul Muzica, majoritatea publicațiilor își duceau zilele în ceea ce astăzi se numește Casa Presei Libere, fostă Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, fostă Palatul Luminilor. Astfel, sutele de redacții răspândite astăzi prin București, fie în imobile sau apartamente închiriate, fie chiar în apartamente proprietate proprie, își au punctul de origine în acest mastodont de peste 130.000 de metri pătrați, unde cândva niște oameni deschideau primele PC-uri și primele versiuni de QuarkXPress pentru a scoate ziare care astăzi nici nu mai există.
În prezent, Casa Presei are doi proprietari, Compania Naţională Coresi și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA APPS), iar în măruntaiele sale, pe lângă culoare interminabile care duc către redacții care nu mai există (cum este, spre exemplu, redacția RTV, unde mai atârnă doar niște cabluri ieșite din perete), sunt și multe spații libere care, nu multă lume știe, dar pot fi închiriate.
Sursă foto: wall-street.ro
Sigur, procedura nu este tocmai simplă, în sensul în care nu este exact ca și cum ai negocia direct prețul cu proprietarul unui imobil din centrul Bucureștiului.
În cazul de față, prin urmare, procedura este un pic mai complicată, iar pentru închirierea unui spațiu din Casa Presei pentru, să spunem, o redacție, pot fi urmate două rute:
1. Licitație publică cu strigare
Pentru această variantă însă, doritorii trebuie să pregătească o serie de documente, nu puține, după cum urmează:
- două certificate de atestare fiscale, unul de la ANAF, unul de la dgitl (unde este sediul firmei), în original, cât mai recente.
- dacă este vorba despre o societate comercială, certificat constatator de la registrul comerțului.
- copie CI administrator.
- dacă administratorul nu poate participa la lictație și este împuternicită o altă persoană, este necesară procură notarială.
- garanție de participare la licitație în cuantumul a două chirii.
- taxa caietului de sarcini (care este unul și același lucru cu dosarul de licitație, care include un draft al contractului), taxă care este nerambursabilă.
2. Închiriere prin ofertare directă
Această procedură este similară cu procedura de licitație, dar are un pas în plus - depunere ofertă. Costul caietului de sarcini este însă același, indiferent de procedură
Un aspect important însă, este faptul că, deși oferta pornește de la prețul afișat, după ce doritorul depune oferta (urmare a căreia se publică un anunț), dacă timp de două zile își mai arată interesul un alt ofertant, atunci se va organiza licitație publică cu strigare.
În acest caz, prin urmare, dacă ambii ofertanți se prezintă la licitație și îndeplinesc condițiile, prețul va crește. Dacă ofertantul inițial este unic însă, atunci spațiul se adjudecă prin ofertare directă.
Totodată, un alt aspect demn de luat în seamă este că, dacă ofertantul reziliază contractul în primele 6 luni de la adjudecare, se pierde garanția depusă.
Activitate administrativă sau comercială
Sigur, dincolo de toate aceste informații, eventualul ofertant trebuie să-și facă socotelile și să vadă dacă merită să se depărteze de centru într-atât de mult încât să merite să vină până la Casa Presei.
Astfel, spre exemplu, în anunțul pentru licitație publică cu strigare in data de 24.10.2024, un spațiu administrativ situat în Casa Presei cu suprafață de 40,61 metri pătrați pornește de la tariful de 8 euro metru pătrat pe lună, ceea ce ne duce la peste 300 de euro pe lună.
Un spațiu cu numai puțin mai mare în centrul Bucureștiului este însă semnificativ mai scump - pentru 50 de metri pătrați la Sala Palatului, scoți din buzunar aproape 750 de euro.
Nu în ultimul rând, cu privire la tipurile de activitate pe care le poate desfășura un ofertant într-un spațiu închiriat în Casa Presei, acestea sunt împărțite, în principiu, în două mari domenii: administrativ (unde pot intra, de exemplu, atât activități de tip redacțional, cum ar fi presa scrisă, dar chiar și firme de IT, din moment ce și acestea se pot desfășura într-un birou) și comercial (spre exemplu, dacă cineva vrea să producă pâine sau înghețată),
În ce privește acest al doilea tip de activitate însă, cel comercial, acesta nu poate fi de natură de a aduce prejudicii imaginii spațiului în ansamblu în care se închiriază respectivul birou, cum ar fi spre exemplu o activitate de tip videochat.
