Legea limitării accesului la jocuri de noroc, adoptată de Senat. Ce prevede

Cei care vor să fie excluși trebuie să facă procesul pe cont propriu

Au fost înregistrate 118 voturi "pentru" şi opt împotrivă.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc prevede obligarea ONJN să aibă pe site un buton de autoexcludere în partea de sus a paginii sale web, împreună cu afişarea în timp real a numărului de cereri de autoexcludere înregistrate şi a celui de cereri procesate.

Proiectul a fost amendat de Comisia juridică şi însuşit în forma modificată de plen.

Unul dintre amendamente prevede introducerea unui Registru privind persoanele autoexcluse, de instrumente de monitorizare şi control ale operatorilor în vederea respectării obligaţiilor legale, a unei linii de comunicare de tip tel verde, precum şi a altor instrumente în scopul combaterii şi prevenirii adicţiei de jocuri de noroc. ONJN are obligaţia să includă solicitanţii în acest registru.

"Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să nu permită accesul la activităţi de jocuri de noroc persoanelor autoexcluse care sunt identificate cu ocazia interogării Registrului privind persoanele autoexcluse, registru creat, gestionat şi actualizat permanent de către ONJN, pe care organizatorii de jocuri de noroc îl interoghează în timp real.

Solicitările de autoexcludere pot fi depuse la ONJN sau la organizatorii de jocuri de noroc, fizic sau online, aplicarea acestora fiind obligatorie pentru toate formele de jocuri de noroc licenţiate şi autorizate de ONJN (poker, sloturi, ruleta, blackjack, etc) pentru teritoriul României. Organizatorii de jocuri de noroc au obligaţia de a transmite către ONJN solicitările de autoexcludere, în termen o zi lucrătoare de la data înregistrării", prevede textul proiectului adoptat de Senat.

Cei care se autoexclud por cere returnarea sumelor jucate pe durata autoexcluderii

Conform proiectului de lege, "jucătorii care fac dovada îndeplinirii formalităţilor de autoexcludere sunt îndreptăţiţi să li se returneze, în cel mult 48 de ore, sumele jucate pe durata autoexcluderii, în baza unei cereri depuse la operator, în oricare dintre punctele de lucru sau online".

"Persoanele fizice pot solicita ONJN autoexcluderea în vederea interzicerii participării la jocurile de noroc pentru o perioadă determinată sau nedeterminată. În funcţie de opţiunea solicitantului, autoexcluderea pe o perioadă determinată se dispune pentru 12 luni, 24 luni sau 36 luni. Participarea la jocurile de noroc a persoanelor fizice care s-au autoexclus pentru o perioadă determinată poate fi permisă numai după împlinirea perioadei alese prin cererea de autoexcludere. Persoanele autoexcluse pentru o perioadă nedeterminată pot formula cererea de radiere din Registrul persoanelor autoexcluse numai după împlinirea unui termen de cel puţin 12 luni de la data înregistrării", prevăd amendamentele de completare a textului legislativ.

Un alt amendament, menit "să reducă stigmatizarea şi să promoveze o abordare terapeutică", stipulează că, "atunci când o persoană fizică solicită autoexcluderea, ONJN sau, după caz, organizatorul de jocuri de noroc trebuie să îl informeze pe jucător cu privire la opţiunea de consiliere şi tratament a dependenţei patologice de jocuri de noroc într-o instituţie specializată".

"O persoană este declarată indezirabilă de către operatorul de jocuri de noroc faţă de care persoana a încălcat regulamentul de joc sau regulamentul de ordine interioară. Declararea unei persoane ca fiind indezirabilă produce efecte doar între organizatorul de joc care l-a declarat indezirabil şi persoana respectivă. Persoanele declarate indezirabile vor fi incluse în registrele deţinute de către fiecare operator de jocuri de noroc, registre care vor putea fi solicitate de către organele de control ale ONJN", mai prevede un articol nou al legii adoptate, marţi, de Senat.

Propunerea legislativă urmează să intre în dezbaterea Camera Deputaţilor, for legislativ decizional în acest caz.

Parlamentare PSD vor introducerea în Codul Penal a infracțiunii separate de femicid

Pe lângă flagelul grav al jocurilor de noroc, un altul care îngenunchează România și care, pe drept vorbind, îndepărtează țara noastră din rândul celor cu pretenții de a face parte din „lumea civilizată” este cel al violenței împotriva femeilor.

Cazul de-a dreptul tragice precum cel petrecut recent în cartierul rezidențial Cosmopolis de lângă Capitală reprezintă, spun ONG-urile de protecție a femeilor și drepturilor acestora, doar vârful unui aisberg al indolenței autorităților și, pe de-o parte, a societății în sine. Totuși, un număr de parlamentare PSD intenționează să înainteze un proiect de lege de modificare al cadrului legal actual.

Concret, acestea doresc introducerea, în Codul Penal, a infracțiunii separate de femicid, vizând în acest fel îmbunătăţirea cadrului legislativ privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.

"Această iniţiativă legislativă porneşte de la o realitate alarmantă şi inacceptabilă: în România, la fiecare 12 minute, o persoană devine victimă a violenţei, iar 66% dintre faptele de violenţă raportate sunt îndreptate împotriva femeilor. În plus, 80% dintre copiii abuzaţi sexual sunt fete. Cazuri precum cel al Teodorei, femeia însărcinată împuşcată pe stradă în plină zi, şochează opinia publică, dar nu mai pot fi tratate ca simple excepţii tragice", se arată într-un comunicat transmis de PSD.

Social-democratele evidenţiază astfel necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei şi întăririi mecanismelor de prevenţie şi cer un răspuns urgent, clar şi ferm din partea statului.

"Femeile parlamentar din PSD îşi asumă angajamentul de a propune şi susţine un cadru legislativ adaptat acestei realităţi dramatice, care să ofere o protecţie reală drepturilor femeii, să asigure sancţiuni proporţionale şi adecvate şi să crească gradul de siguranţă a victimelor. În acest sens, este analizată oportunitatea reglementării explicite a infracţiunii de femicid, în acord cu prevederile Convenţiei de la Istanbul, ratificată de România, precum şi cu bunele practici europene", precizează comunicatul PSD.

În perioada următoare, va fi organizată o consultare extinsă, interinstituţională, care va reuni factori decizionali din cadrul Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Public, Ministerului Sănătăţii, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic, specialişti în drept penal şi experţi în violenţă domestică. De asemenea, vor fi invitate parlamentare din toate grupurile politice, "în spiritul unui dialog constructiv, transpartinic şi orientat spre soluţii eficiente".

"Considerăm că este momentul ca România să facă un pas hotărât înainte în combaterea violenţei împotriva femeilor. Incriminarea distinctă a femicidului în Codul Penal nu este doar un gest simbolic - este un semnal de responsabilitate, de asumare şi de solidaritate instituţională.

Această propunere legislativă reflectă voinţa parlamentarelor PSD de a construi un cadru legal coerent, previzibil şi aplicabil, în care noţiunea de "femicid" să fie clar definită şi sancţionată distinct, în recunoaşterea gravităţii şi caracterului discriminatoriu al acestei forme extreme de violenţă de gen.

Iniţiativa este inspirată şi de reformele adoptate în state membre ale Uniunii Europene, precum Croaţia, Cipru şi Malta, care au introdus în legislaţie infracţiunea de femicid - ca semnal al unei noi paradigme juridice în apărarea drepturilor fundamentale ale femeilor", se arată în comunicatul PSD.

La finalul acestor consultări, parlamentarele PSD urmăresc să contureze o legislaţie care să nu mai permită ambiguităţi sau lacune, care să ofere instrumente clare şi eficiente autorităţilor şi instanţelor şi care să demonstreze că statul român îşi asumă cu fermitate obligaţia de a garanta fiecărei femei dreptul la viaţă, demnitate şi siguranţă.