114 sisteme educaționale au acum o interdicție națională privind telefoanele mobile în școli
Cifra reprezintă 58% din țările din întreaga lume. În trei ani, proporția țărilor care interzic telefoanele mobile în școli s-a dublat. Mai puțin de una din patru țări (24%) avea astfel de interdicții în vigoare începând cu iunie 2023”, a precizat UNESCO.
Aceste cifre includ țări care au adoptat o formă de restricționare a utilizării telefoanelor mobile în școli prin legislație sau reglementări, fără a face distincție între tipul de interdicție și diferitele niveluri de învățământ (școală primară, gimnazială și liceu).
“În multe cazuri, interdicțiile se aplică în timpul cursurilor sau în sălile de clasă”, explică organizația ONU, care precizează că “nu toate guvernele optează pentru o interdicție totală.”
"Unele țări au adoptat recent reglementări naționale care impun instituțiilor să elaboreze politici de limitare a utilizării telefoanelor mobile, fără a introduce o interdicție strictă la nivel național', adaugă UNESCO, menționând Columbia, Estonia, Lituania, Islanda, Peru, Serbia și Polonia.
În țările descentralizate, reglementările au fost adoptate la nivel regional sau local, precum Armenia, Indonezia, Thailanda și Macedonia de Nord.
“Având în vedere că peste jumătate din sistemele educaționale din lume limitează în prezent utilizarea telefonului prin decizie națională, problema a devenit în mod clar o prioritate centrală a politicilor educaționale”, a subliniat UNESCO.
Interzicerea telefoanelor mobile în școli poate îmbunătăți procesul de învățare
Încă din anul 2023, agenția UNESCO a precizat că smartphone-urile ar trebui interzise în școli pentru a elimina o sursă importantă de întreruperi în timpul cursurilor, pentru a îmbunătăți procesul de învățare și pentru a-i proteja pe copii de hărțuire în mediul online, potrivit unui raport ONU citat de The Guardian.
Unesco, agenția ONU pentru educație, știință și cultură, a spus că există dovezi care demonstrează că folosirea excesivă a telefoanelor mobile contribuie la o performanță școlară redusă și că timpul îndelungat petrecut în fața ecranului are un efect negativ asupra stabilității emoționale a copiilor, potrivit Digi 24.
UNESCO le cere politicienilor ca, într-o lume în care o parte tot mai mare a educației se mută în mediul online, să nu neglijeze „dimensiunea socială” a educației unde elevii învață în prezența fizică a profesorilor.
„Cei care promovează o individualizare tot mai mare s-ar putea să nu înțeleagă ce înseamnă educația”, se menționează în raport.
China, dată exemplu pozitiv de UNESCO
UNESCO a dat exemplu pozitiv China, care a impus limite legate de folosirea aparatelor digitale ca instrumente de predare, limitând utilizarea lor la 30% din timpul alocat studiilor, studenții fiind îndemnați să facă pauze de ecran în mod regulat.
Printre țările care au dorit o schimbare în acest sens se numără și Franța, care le-a interzis în 2018, și Olanda, care a introdus restricții începând din 2024.
