În data de 25 noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă care, printre altele, urmează să reglementeze la nivel european posibilitatea fondurilor de investiții alternative (FIA) de a acorda împrumuturi.
În ciuda faptului că în majoritatea statelor membre era permis FIA să inițieze împrumuturi (conform unei analize a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) din 2016), Comisia Europeană a considerat că diferitele standarde naționale de reglementare pentru FIA inițiatoare de împrumuturi subminează condițiile de concurență echitabile pentru FIA.
Pe de altă parte, România este unul dintre puținele state membre care a răspuns în cadrul chestionarului ESMA din 2016 că nu permite FIA să inițieze împrumuturi. Legislația din România abordează foarte restrictiv activitatea de creditare care este rezervată exclusiv instituțiilor de credit, instituțiilor financiare nebancare (IFN), instituțiilor financiare și prestatorilor de servicii de plată care acordă credite legate de serviciile de plată. În orice altă situație, creditarea cu titlu profesional este interzisă și este sancționată sub forma infracțiunii de camătă.
Propunerea Comisiei Europene vizează administratorii FIA (AFIA) care inițiază împrumuturi și care vor fi supuși următoarelor cerințe principale:
Citeste si:
- AFIA trebuie să implementeze și actualizeze anual politici, proceduri și procese eficace pentru acordarea de credite, pentru evaluarea riscului de credit și pentru administrarea și monitorizarea portofoliului de credite;
- AFIA trebuie să se asigure că expunerea FIA față de un singur debitor nu depășește 20% din capitalul său atunci când debitorul este o întreprindere financiară, FIA sau OPCVM;
- FIA administrate nu pot acorda împrumuturi către AFIA, personalul AFIA, depozitarul său sau către entitățile căreia AFIA i-a delegat funcții;
- FIA administrate păstrează în permanență 5 % din valoarea noțională a împrumuturilor pe care le-a inițiat și apoi le-a vândut pe piața secundară cu excepția împrumuturilor cumpărate din piața secundară;
- FIA trebuie să fie de tip închis dacă inițiază împrumuturi a căror valoarea noțională depășește 60 % din valoarea activului net al FIA; și
- AFIA va avea obligații de raportare a structurii portofoliului de creditare către investitori.
Din perspectiva României, propunerile europene sunt binevenite pentru că ar deschide piața locală de creditare pentru entități care pot atrage capital de la investitori, spre deosebire de IFN cărora atragerea similară de capital le este interzisă.
În momentul în care modificările propuse de Comisia Europeană vor intra în vigoare, va fi necesară o aliniere a regimului de creditare din România la cerințele europene. Principalele dificultăți ridicate de cadrul legal din România se referă la:
1. Reglementarea activității de creditare
Propunerea Comisiei Europene prevede câteva obligații care să asigure securitatea raportului de creditare în sensul implementării anumitor politici de creditare la nivelul FIA. Mai departe, Comisia Europeană nu intră în detalii cu privire la conținutul acestor politici.
În schimb, legea română impune obligații extinse de clasificare, provizionare, analiza riscului contrapărții în cadrul activității de creditare a entităților financiare (altele decât instituțiile de credit care au obligații specifice stabilite la nivel european). Mai mult, IFN care depășesc anumite praguri de creditare sunt supuse unor condiții suplimentare cu privire la limitarea expunerilor, riscurilor și la guvernanță.
În măsura în care propunerile Comisiei Europene ar fi transpuse ca atare în legislația din România, entitățile financiare autorizate să acorde credite în temeiul legii naționale, în particular IFN, s-ar afla în situația de a fi expuse unui dezavantaj competitiv semnificativ față de FIA care inițiază împrumuturi și a căror activitate de creditare ar fi reglementată generic.
Pe de altă parte, dacă legislația națională ar impune aceleași cerințe de reglementare a creditării în sarcina FIA care inițiază împrumuturi, atunci cadrul juridic local ar deveni mult mai strict raportat la cadrul european. Rezultatul previzibil ar fi descurajarea în continuare a AFIA de a se autoriza în România, mai ales că această zonă a avut o dezvoltare minimă la nivel național. Nu doar că legislația română oferă actualmente sprijin și soluții limitate AFIA, spre deosebire de statele membre cu tradiție în domeniu, dar s-ar crea un mediu cu atât mai dezavantajos pentru AFIA autorizați în România față de cei autorizați în alte state membre din perspectiva creditării.
Soluția ar putea fi alinierea reglementărilor de creditare locale cu cerințele europene și ajustarea reglementărilor prudențiale/de autorizare aplicabile IFN (mai relaxate decât cele aplicabile AFIA/FIA) astfel încât să se ajungă la un echilibru între cerințele de autorizare și cerințele de creditare.
2. Autoritatea de supraveghere
În România autoritatea de supraveghere în domeniul creditării este Banca Națională a României (BNR) care este responsabilă pentru autorizarea și supravegherea instituțiilor de credit și IFN din România.
În același timp, autoritatea de supraveghere a AFIA/FIA din România este Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Propunerea Comisiei Europene nu face nicio distincție cu privire la autoritatea națională de supraveghere a AFIA și a FIA care inițiază împrumuturi. Din această perspectivă, o transpunere identică a reglementării europene la nivel național ar însemna că ASF ar putea supraveghea activitatea de creditare a FIA.
O astfel de abordare ar putea genera interpretări și practici inconsecvente în domeniul creditării cu efecte negative atât asupra împrumutaților cât și asupra pieței și siguranței circuitului juridic. Instanțele ar putea fi puse în situația de a oferi soluții contradictorii în spețe identice doar pentru că entitatea creditoare este diferită.
În acest context, rezolvarea ar putea veni din desemnarea BNR ca autoritate de supraveghere pentru activitatea de creditare a FIA urmând ca regimul de autorizare specific pentru AFIA și FIA să rămână în continuare la nivelul ASF. O altă soluție ar putea fi implementarea unui mecanism interinstituțional de cooperare între cele două autorități care să asigure o aplicare uniformă a legislației de creditare.
Desigur, există și alte puncte de interes care pot genera dezbateri precum următoarele:
Citeste si:
- dacă AFIA autorizați în alte state membre ar putea să apeleze la pașaportul european cu privire la FIA administrate având în vedere că pașaportului european se referă la distribuirea unităților FIA și nu la prestarea unei activități de către FIA. Practic aceste FIA ar acorda credite transfrontalier fără necesitatea respectării unor condiții locale de creditare restrictive. În același timp, dacă activitatea de creditare a FIA ar fi permisă expres la nivel european, legea română nu ar putea să o interzică;
- dacă AFIA înregistrați la ASF în temeiul regimului „de minimis” ar putea administra FIA care inițiază împrumuturi. În reglementarea națională actuală această posibilitate este discutabilă însă o reglementare expresă a acestei prerogative ar fi benefică. Astfel, s-ar încuraja dezvoltarea sectorului de creditare pentru oamenii de afaceri locali care de multe ori doresc să înființeze o entitate creditoare cu atragerea de capital de la investitori dar care nu sunt dispuși să parcurgă procedura greoaie de autorizare. De asemenea, sub condiția clarificării dispozițiilor în materie de creditare, apariția unui nou tip de entitate creditoare ar spori concurența în piață în beneficiul debitorilor nebancabili (de ex. IMM).
Citeste si:
Sursa foto: Olivier Le Moal / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
