Cash-ul, între libertatea de a alege și economia la negru. Mugur Tolici, omul care semnează bancnotele țării, spune de ce nu trebuie să renunțăm la cash: „Nu cred că este vinovat vehiculul”

Foto: Ovidiu Udrescu

Cash-ul, între libertatea de a alege și economia la negru. Mugur Tolici, omul care semnează bancnotele țării, spune de ce nu trebuie să renunțăm la cash: „Nu cred că este vinovat vehiculul”

Cuprins Articol:
România face un pas spre relaxarea restricțiilor privind utilizarea numerarului, după ce Parlamentul a votat majorarea plafonului pentru anumite plăți și încasări cash la 50.000 de lei pe zi. Decizia readuce în discuție o întrebare mai veche: cât de important este să păstrăm banii fizici într-o economie tot mai digitalizată și în ce măsură numerarul alimentează economia informală? Mugur Tolici, casierul central al Băncii Naționale a României (BNR), omul a cărui semnătură apare pe bancnote alături de cea a guvernatorului Mugur Isărescu, explică de ce cash-ul rămâne esențial pentru funcționarea economiei, chiar și într-o lume în care plățile cu telefonul sau ceasul au devenit obișnuite.

Mugur Tolici, directorul Direcției Emisiune, Tezaur și Casierie din cadrul BNR, consideră că numerarul nu trebuie privit ca un adversar al plăților digitale, ci ca o alternativă necesară, inclusiv în situațiile în care infrastructura electronică de plăți nu mai funcționează. În opinia sa, păstrarea cash-ului în economie ține atât de libertatea de alegere a consumatorilor, cât și de siguranța sistemului financiar.

„Înseamnă libertate, înseamnă opțiune. În plus, înseamnă autonomie, înseamnă alegere. 30% dintre români nu lucrează cu băncile, nu au cont bancar. O parte dintre români, ca și din alte țări, preferă să lucreze în numerar pentru motive de siguranță. O opțiune în plus niciodată nu are cum să dăuneze”, a explicat Mugur Tolici.

De ce avem nevoie de bani cash dacă putem plăti cu telefonul? „Ce facem dacă nu avem electricitate?”

Unul dintre principalele argumente invocate de reprezentantul BNR pentru păstrarea numerarului este rolul acestuia în situații de criză. Penele majore de curent, atacurile cibernetice sau defecțiunile sistemelor bancare pot lăsa consumatorii fără posibilitatea de a efectua plăți electronice.

„Ce facem dacă nu avem electricitate? Ce facem dacă avem un atac cibernetic? Ce facem dacă sistemele de plată fără numerar nu funcționează? Plătim cash”, a afirmat Mugur Tolici.

Acesta a amintit situațiile în care unele țări europene s-au confruntat cu întreruperi majore ale alimentării cu energie electrică, care au afectat inclusiv posibilitatea populației de a efectua tranzacții.

„În ultimii ani, cash-ul nu mai este opusul plăților electronice, ci este parte a infrastructurii de plăți, pentru că, în orice situație în care sistemul de plăți nu funcționează, cash-ul asigură continuitatea și reziliența. Asta nu este o pledoarie pentru cash, este un fapt”, a subliniat reprezentantul băncii centrale.

De altfel, păstrarea unei rezerve de numerar pentru situații de urgență este o recomandare întâlnită și la nivel european. Potrivit lui Tolici, o astfel de rezervă ar trebui să permită acoperirea nevoilor de bază pentru două sau trei zile.

Paradoxul banilor cash: Europenii plătesc tot mai puțin cu bancnote, dar cererea de numerar crește

Deși utilizarea numerarului pentru cumpărăturile de zi cu zi este în scădere, bancnotele continuă să joace un rol important ca rezervă financiară. Mugur Tolici a explicat că, la nivel european, ponderea tranzacțiilor efectuate în numerar a scăzut semnificativ între 2019 și 2024, cu aproximativ 20 de puncte procentuale.

În același timp, potrivit datelor prezentate de acesta, numărul bancnotelor a crescut cu aproximativ 25%, de la 24 de miliarde la 30 de miliarde. Fenomenul este cunoscut drept „paradoxul bancnotelor”, după cum notează Banca Central Europeană: oamenii folosesc mai rar cash-ul pentru plățile curente, dar continuă să păstreze numerar, inclusiv ca măsură de precauție.

Explicația, spune reprezentantul BNR, ține de incertitudinile economice și geopolitice, care îi determină pe oameni să caute forme suplimentare de siguranță financiară.

Cash-ul și economia informală: „Nu cred că este vinovat vehiculul”

Una dintre principalele controverse legate de utilizarea numerarului este asocierea acestuia cu evaziunea fiscală și economia informală. Întrebat în ce măsură banii cash sunt responsabili pentru tranzacțiile nefiscalizate, Mugur Tolici a făcut o distincție între mijlocul de plată și modul în care acesta este utilizat.

„Să fie un mijloc, un mijloc de plată. Ce facem cu el? Asta ține de deciziile noastre, de alegerile noastre, de disciplina personală și fiscală pe care trebuie s-o manifestăm. Nu cred că este vinovat vehiculul”, a explicat reprezentantul BNR.

Acesta consideră că problema ține mai degrabă de respectarea legislației și de disciplina fiscală decât de existența numerarului în sine.

„Cred că e vorba și de educație financiară, este vorba și de seriozitatea aplicării reglementărilor în vigoare”, a adăugat Mugur Tolici.

Totuși, economia informală are efecte directe asupra companiilor care își declară veniturile și își plătesc taxele. Firmele care desfășoară activități nefiscalizate pot obține avantaje de cost față de concurenții care respectă toate obligațiile legale. Întrebat despre această concurență inegală, Tolici a recunoscut că activitățile economice nefiscalizate afectează firmele corecte, dar a reiterat că problema nu este existența cash-ului, ci modul în care sunt organizate și controlate tranzacțiile.

Parlamentul a votat creșterea plafonului pentru plățile cash la 50.000 de lei pe zi

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege inițiat de parlamentari AUR, care prevede introducerea unui plafon unic zilnic de 50.000 de lei pentru anumite operațiuni de încasări și plăți în numerar. În cazul tranzacțiilor pentru care plafonul actual este de 5.000 de lei, schimbarea ar însemna o majorare de zece ori ( legea actuală prevede plafoane diferențiate de 5.000 de lei sau de 10.000 de lei). Noua limită nu este însă aplicabilă până la promulgarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Modificarea reprezintă o relaxare a restricțiilor introduse sau înăsprite în anii precedenți Logica autorităților era că plățile efectuate prin sistemul bancar sunt mai ușor de urmărit decât circulația banilor fizici, ceea ce poate contribui la identificarea veniturilor nedeclarate.

Pe de altă parte, cei care susțin relaxarea restricțiilor argumentează că plafoanele reduse generează costuri suplimentare pentru firme și limitează libertatea de alegere a metodei de plată.

Personalizate pentru tine