Albania, o țară cu ambiții de a intra în Uniunea Europeană, dar care se confruntă încă cu economia subterană, vrea să renunțe la cash, cu toate că populația are încă o legătură strânsă cu banii lichizi. Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, are ambiția ca țara să renunțe la cash până în 2030, conform Politico. Totuși, publicația americană spune că albanezii preferă să-și păstreze banii sub saltea, „lângă AK-47”, după cum spune gluma națională, decât în bănci.
Dacă prim-ministrul Albaniei își va îndeplini dorința, Albania ar deveni prima economie fără numerar din lume, conform Politico.
Unul dintre principalele motive pentru această decizie este faptul că, în prezent, foarte multe tranzacții se efectuează la negru. Eliminarea numerarului „este o prioritate absolută pentru țările cu un nivel ridicat de informalitate și cu sume destabilizatoare de bani ilegali în sistemul financiar”, a declarat Selami Xhepa, profesor de științe economice la Universitatea din Tirana.
Într-o țară în care banii lichizi sunt „regii”, ambiția prim-ministrului Edi Rama de a elimina numerarul din Albania până în 2030 ar revoluționa societatea.
Problema este că sistemul bancar și societatea ar putea să nu fie pregătite pentru această schimbare. Majoritatea albanezilor preferă să-și gestioneze economiile în afara sistemului bancar, ascunzând bancnotele și insistând să plătească cu numerar ori de câte ori este posibil.
Chiar și în ghidurile turistice pentru Albania, expresia „banii lichizi sunt regii” apare adesea ca sfat pentru vizitatori. Deși majoritatea lanțurilor de magazine sau restaurantelor mai mari acceptă carduri, cafenelele, saloanele de înfrumusețare, buticurile, companiile de telecomunicații și magazinele alimentare nu acceptă plăți electronice.
Cât de legată este economia albaneză de banii cash?
Guvernul de centru-stânga dorește să elibereze Albania de ceea ce raportul Comisiei Europene din 2024 descrie ca fiind o „economie informală extinsă” care împiedică afacerile și concurența (fără a mai menționa diminuarea veniturilor fiscale).
Estimările situează economia subterană, partea economiei care nu este luată în calcul în statisticile oficiale, între 29% și 50% din produsul intern brut.
Spiro Brumbulli, secretarul general al Asociației Bancare Albaneze, a declarat pentru Politico că guvernul și instituțiile vor elabora un plan pentru a pregăti terenul în vederea eliminării numerarului. Următorii pași includ stabilirea unui plafon pentru achizițiile efectuate cu monedă fizică, integrarea cu sistemul de plăți SEPA al UE până în octombrie și lansarea plăților instantanee SEPA la scurt timp după aceea.
Una dintre probleme este că albanezii pur și simplu nu agreează băncile. Un sondaj recent realizat de Asociația Bancară Albaneză a relevat că doar 34% din populație are încredere în acestea. Banca Mondială a raportat că mai puțin de 50% dintre albanezi au un cont bancar.
Banca Albaniei afirmă că 78% din populație „are acces” la un cont bancar, sub media europeană de 96%.
Opoziția din Albania nu este încrezătoare în ambițiile prim-ministrului
Nu toată lumea este convinsă că planul are sens. Genc Pollo, cofondator al Partidului Democrat din opoziție și fost viceprim-ministru, a declarat pentru Politico că încercarea de a elimina zonele gri ale economiei prin interzicerea numerarului este „ca și cum ai omorî găini cu tunul”. El a calificat ideea drept „un atac la adresa libertății personale a deținătorilor legitimi de bancnote”.
Deși a fost de acord că băncile albaneze pot fi „neîndemânatice și costisitoare”, o reglementare mai inteligentă și o concurență mai mare din partea platformelor monetare online și a criptomonedelor ar fi o soluție mai bună decât interzicerea numerarului. El nu are mari speranțe că o societate fără numerar ar reduce spălarea de bani.
Dispariția cash-ului, dividendul politic în campania din România: Ce se întâmplă în țara noastră
Tema „dispariției plăților cash” a fost una extrem de discutată și în România, în spațiul public, în contextul unor modificări fiscale care duceau la limitarea plăților cash către comercianți. Aceasta a devenit, în campania electorală de anul trecut, un adevărat dividend politic pentru politicienii naționaliști.
România se află pe locul al doilea în UE în privința încasării salariului „în plic”: 24% dintre angajații români primesc banii exclusiv în numerar, potrivit Băncii Mondiale. Acest lucru duce la o creștere a plăților la negru în România, unde țara noastră este, de asemenea, „campioană”. Cu toate că există beneficii considerabile legate de plățile electronice, Csaba Balint, membru în Consiliul de Administație al BNR spune că România nu este încă pregătită pentru a renunța la cash.
