Circa 140.000 de unități de sânge din cele 430.000 de unități donate rămân nefolosite în România din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii la standardele Uniunii Europene, au precizat mai mulți experți cu privire la provocările actuale ale colectării de plasmă în România din punctul de vedere al reglementărilor, infrastructurii de colectare, standardelor de calitate și al facilităților de prelucrare.
Plasma joacă un rol crucial în susținerea sistemului imunitar. Aceasta conține apă (în proporție de 90%), săruri, enzime, anticorpi și alte proteine, reprezentând un mediu de transport vital pentru celule și alte substanțe vitale, iar produsele derivate din plasmă ajută la coagularea sângelui, tratează afecțiunile ficatului, anumite tipuri de cancer și multe boli autoimune.
De asemenea, pandemia de COVID-19 a readus plasma în atenția opiniei publice, arătând importanța colectării și prelucrării acesteia împotriva virusului SARS-CoV-2 derivat din plasma provenită de la pacienți vindecați.
Totodată, în aprilie, Takeda și CLS Behring au format o alianță împreună cu Biotest, BPL, LFB și Octapharma pentru a dezvolta un tratament derivat din plasmă împotriva virusului COVID-19. Primele loturi pentru testarea clinică au fost produse în SUA din plasmă care provine din Austria, a precizat Dominika Kovacs, Country Manager Takeda România.
Citeste si:
Produsul aflat în dezvoltare se adresează persoanelor deja infectate, nefiind un vaccin, mai precizează aceasta. Acest produs de hiperimunoglobuline derivate din plasmă și-a demonstrat eficacitatea împotriva virusului SARS-CoV-2, cât și în cazul infecțiilor respiratorii acute severe, ele devenind, astfel, potențiale opțiuni viabile în tratarea persoanelor afectate de COVID-19. Hiperimunoglobulinele care vor fi testate provin de la pacienții infectați și vindecați de coronavirus, în ideea în care aceste persoane au dezvoltat, deja, anticorpi patogeni ce se pot dovedi esențiali în tratarea altor persoane infectate.
”Situația pandemică nu doar că a investit plasma cu un orizont de speranță fără precedent, dar a reușit să pună pe tapet într-o formă mai explicită ca până acum importanța strategică a colectării sale, dar și fragilitățile sistemelor de sănătate în raport cu acest produs vital”, arată sursa citată.
Citeste si:
Criza plasmei la nivel mondial - nivelul de colectare nu poate ține pasul cu cererea
Disponibilitatea plasmei în întreaga lume depinde de activitatea de donare de plasmă a mii de voluntari sănătoși. La nivel mondial, în prezent, se poate remarca o creștere a cererii de plasmă ca materie primă, iar nivelul de colectare nu poate ține pasul cu cererea.
În perioada pandemiei, colecta mondială de plasmă a scăzut, fapt ce va avea un impact negativ în producția de medicamente derivate din plasmă, spun reprezentanții Takeda.
Efectul va fi resimțit peste 2 ani, asta având în vedere procesul îndelungat de producție a acestor medicamente (în jur de 7 – 12 luni). Medicamentele derivate din plasmă sunt rezultatul unui proces complex de fabricație. Companiile trebuie să respecte prevederi legale riguroase pentru a se asigura consistența procesului de producție, precum și siguranța față de agentul patogen.
Citeste si:
Pentru a asigura terapia unui singur pacient pentru un an sunt necesare sute de donări. Este nevoie de 1.200 de donații de plasmă pentru a trata un pacient cu hemofilie.
Cel mai mare fracționator de plasmă la nivel mondial sunt SUA, urmate de China și Europa.
Astfel, Europa rămâne dependentă de plasma colectată la nivel de SUA, iar COVID-19, care va afecta grav colecta de plasmă de la nivel mondial, va produce efecte negative și în Europa.
În Europa, disponibilitatea plasmei-sursă este extrem de inegală: doar patru țări (Austria, Germania, Cehia și Ungaria) contribuie pentru 55% din cantitatea totală de plasmă colectată pentru fabricare. În plus, cantitatea de plasmă colectată în Europa deservește un procent de 63% din nevoia clinică de tratamente cu această categorie de produse. Restul este importat din Statele Unite ale Americii.
Citeste si:
România aruncă o treime din sângele donat din cauza lipsei aparaturii adecvate
În România, colectarea de plasmă în prezent se face doar ca plasmă recuperată în urma activității de donare de sânge și se folosește doar ca materie primă livrată către spitale pentru utilizare în operații și ATI.
În România, din 430.000 unități de sânge donate se consumă 290.000 unități pentru transfuzii, iar 140.000 unități rămân nefolosite din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii la standardele UE. Din aceste 140.000 unități de sânge nefolosite s-ar fi putut obține 35.000 litri de plasmă, reprezentând 140 kg de imunoglobulină, ceea ce înseamnă aprox. 7 milioane de euro (la un cost de 50 euro / gram).
Takeda România
Plasma reprezintă o resursă fundamentala încă insuficient exploatată în România. Donatorii sunt puțini, dacă nu chiar inexistenți. România este una dintre puţinele ţări europene care nu are propriul mecanism de colectare exclusiv a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de acoperire a necesarului național din resurse proprii şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat.
Citeste si:
”Colectarea de plasmă diferă de colectarea de sânge, aceasta depinde de numărul de donatori, de o resursă umană pe care nu tot timpul te poți baza, este foarte strict reglementată iar procesul de producție este îndelungat”, a declarat Marilena Stănescu, Business Operations Takeda România.
Te poate interesa și: Compania bio-farmaceutică Takeda pune la dispoziția statului două aplicații pentru monitorizarea pacienților hemofilici de la distanță
România are probleme cu colectarea de plasmă, probleme care derivă din mai multe motive. În primul rând este vorba despre o lipsă de suficientă comunicare, necesară pentru a crește awareness-ul, mai ales în ceea ce privește donarea de plasmă. Apoi, România se confruntă cu lipsa aceditării a centrelor de transfuzie, pentru că nu îndeplinesc criteriile necesare. O alta problemă este perspectiva politicilor publice care pun focus pe transfuzie și nu pe producție, astfel că avem o dependență față de străinătate, a completat Dr. Rene Buchel, expert elvețian.
Citeste si:
Un ultim semnal de alarmă este tras în privința reglementării acestui domeniu, pentru că este nevoie de precizări suplimentare legislative pentru a fi posibil exportul pentru fracționare.
În acest context, pentru a putea crește accesul pacienților săi la medicamente derivate din plasmă și sânge și a preveni posibile crize viitoare, România trebuie să-și regândească mecanismul de colectare de plasmă prin încurajarea donării la nivelul opiniei publice, acreditarea centrelor de transfuzie la nivelul standardelor internaționale, dotarea infrastructurilor specifice de colectare și identificarea celor mai bune soluții locale pe termen mediu și lung.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
