Subiectul fermelor de troli care s-ar fi activat și în România pentru a influența unul sau altul dintre candidații înscriși la alegerile prezidențiale, a captivat opinia publică. Acuze privind deținerea, sau, cel puțin, folosirea unor astfel de ferme de troli s-au lansat dintr-o parte și din alta, dar în realitate sunt puțini cei care au explicat, exact, ce sunt aceste ferme de troli și cum funcționează elementele angrenate de acestea pentru a influența opinia publică într-un sens sau altul. O explicație cu atât mai necesară cu cât în centrul acestor ferme stau niște obiecte absolut banale, folosite în fiecare zi: telefoanele mobile.
"Terminologia de fermă de troli este foarte plastică pentru că ne duce cu gândul la animalele acelea mitice care fac scandal. Lucrurile sunt însă mult mai simple, este vorba de fapt despre o infrastructură informatică pe care niște indivizi o folosesc pentru a amplifica un mesaj", a explicat Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice Bitdefender, pentru wall-street.ro.
După Cambridge Analytica, potopul
Pe de altă parte, spune și Liviu Băltoi, cybersecurity consultant în cadrul companiei Cybershield, dezvăluirile recente despre ferme de boți folosite pentru a manipula campania electorală în România arată că tacticile de influență digitală nu mai sunt doar teorii ale conspirației, ci realități care necesită o abordare serioasă.
Acesta adaugă de asemenea și faptul că, începând cu scandalul Cambridge Analytica, s-a demonstrat că analiza și manipularea datelor online pot avea un impact major asupra rezultatelor electorale. Scandalul a arătat cum datele personale ale utilizatorilor pot fi exploatate pentru a dezvolta campanii extrem de bine direcționate, capabile să influențeze opinii și comportamente.
Liviu Băltoi, cybersecurity consultant în cadrul companiei Cybershield
Impactul în Europa Centrală și de Est
Totodată, specialistul explică faptul că, în această regiune, în care se află și România, amenințarea este amplificată de vulnerabilitatea la influențele externe, datorită contextului istoric, al proximității cu Rusia și al interesului crescut al unor actori de a influența politicile naționale.
Astfel, spune el, țări ca România sunt adesea expuse la campanii de dezinformare online care urmăresc să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și să genereze polarizare.
În cazul specific al României, un raport recent al SRI a confirmat existența fermelor de boți care, deși nu sunt atribuite unor actori externi/statali ostili, sunt create pentru a amplifica popularitatea unor candidați sau pentru a discredita adversarii. Aceasta înseamnă că influențarea procesului electoral prin intermediul tehnologiei devine un instrument frecvent de campanie.
Liviu Băltoi, cybersecurity consultant în cadrul companiei Cybershield
Telefoanele mobile, la baza fermelor de troli
Cât despre felul în care funcționează, exact, o astfel de fermă de troli, Bogdan Botezatu spune că, pentru a face acest lucru, ai nevoie de o infrastructură informatică care să-ți dea acces la mai multe IP-uri, preferabil făcută din dispozitive mobile, telefoane.
Prin urmare, explică acesta, o fermă de troli este efectiv un rastel de telefoane mobile conectate cu cabluri USB la laptopuri, iar de pe dispozitivele respective, persoanele din "agenție", numele de cod pe care specialistul spune că îl folosesc ce care folosesc astfel de ferme de troli, trimit un set predefinit de mesaje la anumite ținte.
Uitați-vă la orice forum al unui ziar din România, acolo se văd fermele de troli în acțiune, diverse mesaje publicate la diverse articole. Ele vin de pe diverse ip-uri din cauza faptului că vor să scape de stegulețele roșii de la moderare, din moment ce dacă același mesaj vine de pe un singur ip devine foarte clar că el va fi marcat ca spam.
Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice Bitdefender
IP-urile de tip VPN, ușor de detectat
Cât despre soluțiile de tip VPN, specialistul spune că acestea sunt, probabil, un punct de ieșire bun, doar că, adaugă el, toate nodurile de VPN pot fi detectate.
Bogdan Botezatu ilustrează acest lucru prin felul în care fac serviciile de streaming din România diferența dintre ip-urile legitime și ip-urile de VPN, explicând faptul că, dacă vrem, de exemplu, să ne uităm la seriale din SUA intrând cu o soluție de VPN, serviciile de streaming ne vor prinde și nu ne vor da voie.
În general, ip-urile unei soluții de VPN sunt ușor de detectat, din cauza asta cei care operează astfel de ferme de troli preferă dispozitivele mobile, sunt mult mai ușor de ascuns, iar traficul dinspre dispozitivele mobile spre server pare organic, natural, pentru că un dispozitiv mobil are un tip de ip care vine de la un operator legitim. Un ip de VPN, de exemplu, e ușor de detectat, pentru că în general utilizatorii de VPN ies prin noduri din afara țării. De exemplu dacă tu comentezi pe un forum din România cu un ip de SUA, sau de Spania, nu are niciun sens.
Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice Bitdefender
Necesitatea colaborării instituționale și a reglementării
Având în vedere că contracararea acestui tip de amenințare este foarte importantă, prin urmare, spune Liviu Băltoi, cybersecurity consultant în cadrul companiei Cybershield, atât el cât și directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) au subliniat că numai o colaborare între instituțiile de stat și sectorul privat poate oferi protecția necesară împotriva acestor influențe digitale dăunătoare.
Totodată, acesta mai adaugă faptul că DNSC și alte instituții trebuie să colaboreze cu platformele de social media pentru a detecta și neutraliza aceste conturi false, iar utilizatorii trebuie educați să recunoască dezinformarea.
În opinia mea, fermele de boți au fost și vor continua să fie utilizate atâta timp cât rețelele sociale permit acest lucru. O abordare eficientă ar trebui să impună ca mesajele electorale să fie transmise organizat, numai de pe conturi verificate ca fiind ale unor partide politice. Aceasta ar putea spori încrederea publicului și ar ajuta la delimitarea mesajelor legitime de cele create artificial pentru a manipula opinia publică.
Liviu Băltoi, cybersecurity consultant în cadrul companiei Cybershield
Specialistul mai adaugă de asemenea în acest context faptul că platformele de social media dețin un volum imens de date și au mijloace tehnice avansate pentru a identifica comportamentele suspecte, fiind astfel parteneri strategici pentru autoritățile naționale.
Sunt fermele de troli cu adevărat ilegale?
Un aspect foarte interesant ridicat de cei doi specialiști este însă acela conform căruia fermele de troli nu ar fi cu adevărat ilegale, așa cum pot lăsa impresia la o primă vedere.
Eu nu cred că fermele de troli sunt ilegale. Internetul funcționează cu identități descentralizate, pe internet putem fi oricine și putem spune orice. Faptul că, într-aevăr, mesajele astea au o agendă publică, fie politică, fie socială sau economică, nu schimbă cu nimic faptul că pe internet oamenii au dreptul la liberă exprimare. Înțeleg că e imoral, pentru că amplificăm un mesaj, setăm agenda publică, dar nu cred că este ilegal, adică nu văd ce lege ar încălca o fermă de troli.
Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice Bitdefender
Nu în ultimul rând, Liviu Băltoi mai spune și faptul că, deși astfel de practici nu sunt ilegale în toate cazurile, ele ridică totuși probleme etice și de transparență.
