In Romania, bacsisul nu este reglementat. O propunere de legiferare a bacsisului a fost facuta in aprilie 2015, insa OUG a fost abrogata o luna mai tarziu. Astazi, patronatele din industria HoReCa spun ca o lege a bacsisului ar duce la transparentizarea acestor venituri si ar aduce beneficii nu doar angajatilor, operatorilor si statului, dar si clientilor, prin cresterea calitatii serviciilor. Propunerea patronatelor este ca bacsisul sa fie evidentiat pe bonul fiscal, astfel incat sa fie extras din zona de TVA si sa fie impozitat la sursa prin aplicarea cotei de 10%.
Dezvoltarea turismului in Romania si operarea eficienta in aceasta industrie nu se poate face in conditiile actualei crize a fortei de munca. Din acest motiv, patronatele din HoReCa propun autoritatilor o serie de solutii. "Rezolvarea totala a crizei fortei de munca este iluzorie, dar putem sa ii micsoram efectele", a declarat Calin Ile, presedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania (FIHR).
In prezent, in Romania, deficitul de forta de munca din industria ospitalitatii se ridica la 100.000 de persoane, iar una dintre solutiile propuse de patronate pentru acoperirea acestui deficit este chiar reglementarea bacsisului.
Citeste si:
Propunerea noastra este ca acest bacsis sa fie evidentiat pe bonul fiscal in asa fel incat sa fie extras din sfera de TVA, pentru ca nu este un serviciu contractual intre companie si clienti, ci este o suma de bani oferita benevol de catre clienti. Propunerea noastra este ca bacsisul sa fie impozitat ca un venit din alte surse, respectiv cu 10%. In acest fel vom avea o transparenta mai buna in ceea ce priveste aceste venituri, care reprezinta intre 5%-20% din cifra de afaceri a operatorilor din turism, la nivel european
Dragos Petrescu, presedintele HORA
Legiferarea bacsisului ar aduce beneficii atat angajatilor, statului, pentru ca are o sursa suplimentara de impozitare, cat si operatorilor, pentru ca pot administra intr-un mod eficient si transparent aceasta problema a bacsisului. Iar operatorii mai castiga pe de o parte, pentru ca pe baza bacsisului isi pot evalua angajatii.
"In Romania, media bacsisului este de 7,8%. Este si un indicator de performanta. Daca angajatii incaseaza peste 7%, inseamna ca livreaza un serviciu de calitatate, daca bacsisul este sub 8%, atunci angajatorul ar trebui sa isi puna niste intrebari", a explicat Dragos Petrescu.
Insa si clientii vor beneficia de pe urma unei legi a bacsisului. "Prin aceasta reglementare va creste calitatea serviciilor in restaurante si hoteluri. Un alt avantaj pe care il va vedea clientul este acela ca va gasi pe nota de plata bacsisul. Totul va fi transparent si il va putea plati cu cardul", a mai spus presedintele FIHR.
Citeste si:
Propunerea privind tratamentul fiscal aplicat bacsisului ar putea aparea in Codul Fiscal care va intra in vigoare in 2019. Deocamdata, patronatele din industria ospitalitatii nu au nicio garantie ca propunerilor lor vor fi adoptate in noul Cod Fiscal.
Cum o sa fie evidentiat bacsisul pe bonul fiscal
In propunerea inaintata Ministerului de Finante, bacsisul nu va aparea scris pe nota de plata, ci va exista un spatiu in care clientul sa treaca bacsisul pe care vrea sa-l lase ospatarului. Operatorii nu vor trece niciun procent pentru bacsis pe nota de plata pentru ca romanii sunt reticenti atunci cand li se sugereaza cat sa plateasca si, in plus, spune Dragos Petrescu, "inducerea procentelor pentru tips este un produs de marketing in sine".
Citeste si:
In Romania, clientul spune cat bacsis vrea sa dea. Ospatarul trebuie sa il marcheze pe casa de marcat exact ca orice alt produs si va aparea pe bonul fiscal. Bacsisul va fi incasat de catre companie, care il va distribui catre angajat, mai putin 10% din el, care va fi platit de companie, in numele angajatului, catre institutiile fiscale. E firesc ca bacsisul sa fie gestionat de catre operator
Dragos Petrescu, presedintele HORA
In cazul in care clientul plateste bacsisul cu cardul, ospatarul este obligat sa declare bacsisul la sfarsitul anului ca si venit, urmand a fi impozitat cu 10%. Acest lucru nu intra in responsabilitatea operatorilor. "Acesta a fost unul dintre motivele pentru care OUG din 2015 a fost retrasa. Nu era clar daca operatorul era responsabil pentru veniturile pe care le incasa angajatul", a adaugat presedintele HORA.
Dragos Petrescu spune ca in industria ospitalitatii din Romania, 48% din plati sunt facute cu cardul, spre deosebire de tarile nordice, unde plata cu cardul a ajuns la 90%. Fata de anul 2015, masa de cash s-a redus considerabil, iar presedintele HORA estimeaza ca, in Romania, in urmatorii 3-4 ani platile cu cardul o sa ajunga la 70%-80%.
Este interesul ospatarului sa fie reglementat bacsisul? "In general, da, datorita incidentei de plati cu cardul din ce in ce mai mari si in mod particular, nu, acolo unde nu exista obiceiul platii cu cardul. Traim intr-o lume in care cash-ul dispare, mai devreme sau mai tarziu va trebui reglementat", a precizat Dragos Petrescu.
Citeste si:
Cultura bacsisului in lume
Daca in majoritatea tarilor turistii lasa intre 5% si 20% din valoarea totala a notei de plata ca "tip", in statele arabe, acesta variaza de la 5% la 35% din valoarea serviciilor. Tari in care bacsisul se pune pe nota de plata, dar e cuviincios sa mai lasi si peste: Italia, Elvetia, Columbia, Egipt, Bolivia.
Tari in care bacsisul este inclus in nota si nu se asteapta nimic in plus: Argentina, Franta, Brazilia.
Tari in care nu se lasa bacsis: Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelanda, China.
Tari in care clientul lasa intre 10 si 20% din nota de plata: Germania, Marea Britanie, Cehia, Croatia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, SUA.
In Uniunea Europeana, abordarea nu este una unitara. Unele tari, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare in legislatie. Altele, insa, au prevederi in acest scop. In Franta, bacsisul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel incasate de catre companii sunt, ulterior, distribuite catre angajati, conform legii. Se considera insa a fi veniturile angajatorului, iar taxarea se face la angajator.
Citeste si:
In alte state, de exemplu, in Germania, Italia sau Cehia, societatile includ fie in pretul produselor, fie pe un rand separat de pe bon o “taxa pentru servicii”, cuprinsa intre 10%-15% din valoarea notei de plata. Sumele devin venit la nivelul companiei si, ulterior, sunt de asemenea distribuite catre angajati si astfel impozitate ca atare.
In SUA, unele state chiar au incercat si au dat legi care sa interzica bacsisul. Cele mai noi reglementari, propuse de Guvernul Trump in 2017, prevad ca bacsisul sa revina angajatorului in totalitate, iar el sa decida impartirea intre staff-ul de servire si staff-ul din bucatarie. Acesta poate insa decide si sa il pastreze, legal. Angajatul are obligatia sa isi declare veniturile din bacsis, ce vor fi taxate cu 8%. In situatia in care din salariu si bacsis, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7,25 dolari/ora, angajatorul trebuie sa suplimenteze cu bani pentru a-i asigura venitul minim. Angajatorul colecteaza impozitul pe venit, taxa de asigurare sociala si taxa medicala pe veniturile din tips declarate de angajat.
Citeste si:
Criza de forta de munca in industria ospitalitatii. Solutiile propuse de patronate
Reglementarea bacsisului nu este singura solutie care ar putea rezolva criza de pe piata fortei de munca. Trebuie facute investitii in educatie. "Nu avem un sistem coerent de educare a tinerilor care vin sa se pregateasca pentru turism. Am investit in sustinerea invatamantului dual, dar pasii sunt mici, se progreseaza incet, iar efectele se vor vedea in 2-3 ani", a spus Calin Ile.
In tara exista in jur de 200 de licee tehnologice de turism care pregatesc in jur de 48.000 de elevi, un numar insuficient pentru a acoperi deficitul de forta de munca. "Deficitul de forta de munca din turism se ridica la circa 100.000 de persoane. Si daca am reusi sa ii abordam pe toti cei 48.000 de elevi, tot nu am reusi sa rezolvam problema", a adaugat presedintele FIHR.
In aceasta situatie, patronatele propun inca doua solutii: importul de forta de munca din tarile non-UE si facilitarea mobilitatii angajatilor din zonele defavorizate ale tarii spre zonele dezvoltate economic, unde cererea de forta de munca este mare.
In prezent, in industria ospitalitatii strainii din spatiul non-UE reprezinta doar 5% din forta de munca. Nu poate fi vorba despre un fenomen, insa este posibil ca acest procent sa creasca in anii urmatori.
Costul operatorilor cu un angajat strain se ridica la 1.500-2.000 de euro. Iar ca sa isi amortizeze costurile, acesta trebuie tinut in companie cel putin 24 de luni. "Sunt costuri legate de cazare, masa, transport. Potrivit legislatiei, aceste costuri sunt considerate avantaje de natura salariala pe care noi trebuie sa platim toate taxele aferente. Pentru a usura mobilitatea si integrarea angajatilor straini, sugeram ca aceste avantaje pe care noi le oferim sa nu fie considerate de natura salariala. Ele sunt deductibile si ar trebui sa fie trecute in costurile unitatilor noastre fara a genera costuri suplimentare", a explicat Calin Ile.
Tarile din care Romania importa forta de munca sunt Filipine, Nepal, Vietnam, Serbia, Ucraina si Republica Moldova. Din punct de vedere birocratic, in Romania procesul de avizare dureaza trei luni, fata de minim 15 zile cat dureaza in Vietnam, de exemplu.
"Polonia a rezolvat deficitul aducand in tara peste un milion de ucrainieni. Noi, care in Cernauti avem 400.000 de vorbitori de limba romana, avem Republica Moldova, Banatul sarbesc, nu abordam aceste zone. E aberant. Pierdem competitia pe industria turismului, constructii. Toata economia sufera", a conchis Calin Ile.
Citeste si: Doua miliarde de tineri risca sa devina inadaptati la piata muncii
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
