În cadrul unei săptămâni de evenimente dedicate atragerii investitorilor în Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău au promovat mai multe avantaje pe care țara le pune pe masă atunci când se promovează ca destinație pentru investiții. Printre puncte forte enumerate de moldoveni se află:
- O taxă unică de 7% pe venituri în domeniul IT, cu garanția că aceasta va fi menținută până în 2035. Este singura taxă plătită de companiile de IT, acestea fiind scutite chiar și de plata asigurărilor sociale, medicale sau taxa pe venitul corporativ, care în Moldova este de 12%.
- Pentru companiile din sectorul auto, impozit pe profit 0% timp de 3 (5) ani dacă o companie face o investiție de 1 (5) mil dolari. De asemenea, 0% TVA și 0% taxe vamale, precum și terenuri de vânzare la prețuri de 0,15 – 3,5 euro/mp.
- Costuri mici cu forța de muncă: salariul mediu brut în R. Moldova este de 724 euro (anul 2024), salariu minim net 282 euro.
- 6% impozit pe dividende și 12% impozit pe profit (cota standard).
- TVA 20% (cota standard) / 8% pentru HoReCa și pharma / 6% pentru industria gazelor naturale / 0% pentru transporturi internaționale.
- 54% din serviciile publice din R. Moldova sunt digitalizate și promisiuni privind un focus al autorităților pe digitalizarea relației cu companiile.
- Statut de țară candidată la aderarea la UE, obiectivul intern fiind aderarea până în 2030.
Moldova vrea investitori, ”dacă au intenții bune”
Wall-Street.ro: Cum explicați, foarte simplu și pe scurt, rolul Agenției de Investiții a Moldovei?
Natalia Bejan: Este o instituție în subordinea Guvernului care facilitează accesul investitorilor în țară.
Dacă investitorii vin la Agenția de Investiții, noi știm cum să deschidem ușile astfel încât investiția de care sunt interesați să se materializeze... dacă au intenții bune.
WS: Ce considerați că nu este ”o intenție bună”?
Natalia Bejan: O investiție care vine din surse... absolut neacceptate de Republica Moldova. Țări care se află pe liste negre de investiții sau investiții care vin indirect din astfel de țări (n.red. Rusia).
WS: Ce vor să știe investitorii străini atunci când interacționează cu Invest Moldova sau cu alți reprezentanți ai Guvernului? Ce vă întreabă și care sunt lucrurile de care aceștia sunt interesați?
Natalia Bejan: Dacă sunt investitori care știu deja în ce domeniu vor să investească, atunci ne întreabă în primul rând despre forța de muncă din Republica Moldova, vor să știe în primul rând că vor avea acces la forța de muncă necesară.
De asemenea, investitorii solicită des informații despre terenuri. Vor să știe care este zona potrivită pentru investiția pe care o au în plan, dacă există hale și parcuri logistice deja construite.
Desigur, există și întrebări despre domeniile în care să investească, însă în general investitorii care au deja o nișă de activitate bine stabilită au întrebări punctuale, tehnice, despre acel domeniu.
Nu în ultimul rând, mulți investitori iau legătura cu noi pentru a evalua dacă există deschidere din partea Guvernului pentru investiții străine. La acest capitol am sufletul împăcat pentru că știu că nu există probleme.
Se tem moldovenii de ”vânzarea țării” către străini?
WS: Moldovenii obișnuiți sunt reticenți față de investitorii străini? Există teamă în rândul populației că ”vă vindeți țara străinilor”?
Natalia Bejan: Recunosc că mai există grupuri de persoane negativ atașate de investițiile străine, dar opinia generală este destul de pozitivă. Avem statistici la nivelul anului 2023 care arată că, în Moldova, salariul mediu plătit de o companie cu capital străin este cu 83% mai mare decât cel plătit de o companie cu capital local. De asemenea, productivitatea este de circa trei ori mai mare în companiile cu capital străin vs. cele cu capital local. Este o dovadă numerică a faptului că angajatorii străini nu vin în Republica Moldova pentru a se folosi de forța de muncă ieftină, oferind salarii necompetitive. Desigur, trebuie totodată spus că salariile oferite sunt mai mici decât cele din alte țări.
Nu există neapărat un trend potrivit căruia ”nu trebuie să ne vindem țara”. Poate însă există un curent de opinie mai puternic potrivit căruia trebuie să fim mai atenți la privatizări.
Natalia Bejan: Trebuie să fim mai atenți cum explicăm proiectele mari de privatizare în fața populației.
WS: Cât de deschis este actualul Guvern față de privatizări?
Natalia Bejan: Se dorește realizarea lucrurilor pas cu pas. Au fost circa doi ani în care nu s-au făcut deloc privatizări. În 2024 au început privatizări ceva mai mici la nivel de terenuri, iar în 2025 una dintre cele mai mari privatizări a fost cea a Moldasig: 80% din cea mai mare companie de asigurări din R. Moldova a fost privatizată, fiind vorba de investiția Vienna Insurance Group (n.red. pentru 7,2 mil. euro). Compania a fost listată la bursă.
WS: Acum aveți privatizări pregătite sau pentru care se negociază?
Natalia Bejan: Da, avem 2-3 proiecte pregătite: unul este hotelul Zarea din Chișinău, care necesită renovări capitale și pentru care se face studiu de fezabilitate în vederea determinării prețului. În același stadiu se află și Fabrica de Sticlă, un business chiar mai mare, profitabil și foarte important într-o țară mare producătoare de vin, cum este R. Moldova.
WS: Care sunt principalele probleme pe care Moldova trebuie să și le rezolva când vine vorba de atragerea investitorilor străini?
Natalia Bejan: Nu am progresat suficient de mult la capitolul imagine de business. Vedem asta și în relația cu România, țara cu care avem cele mai strânse colaborări comerciale și de investiții. Este totodată o piață care nu ne cunoaște suficient de bine ca piață de investiții.
Suntem văzuți ca piață de desfacere în general și din acest motiv știu că trebuie să lucrăm la capitolul imagine de business mult mai mult, și nu mă refer doar în relația cu România.
Natalia Bejan: O altă problemă pe care o avem, dar care nu depinde de noi este războiul din Ucraina. Este o discuție pe care trebuie să o purtăm cu aproape fiecare investitor.
WS: Cum convingeți investitorii să vină într-o țară mică și cu risc geopolitic ridicat?
Natalia Bejan: Prin exemple. Anul trecut, Holdingul românesc ROCA a făcut a treia investiție din Moldova într-o fabrică de vopsea, cu intenția de a ieși cu materiale de construcție inclusiv pe piața din România. De asemenea, avem o companie germană (n.red. Obermeyer Group) de inginerie în construcții, care a deschis un birou în Moldova în vederea facilitării viitoarelor proiecte de infrastructură feroviară. Au venit aici pentru că văd existența unor talente, vorbitori de rusă și ucraineană, care îi vor ajuta să coordoneze proiecte de cale ferată în Ucraina, coordonate din Republica Moldova.
Dau aceste exemple pentru că sunt investitori care în acest haos al războiului din Ucraina văd oportunități.
Desigur că sunt investitori pentru care percepția contează cel mai mult, motiv pentru care pun decizia de investiție pe hold.
Ce se întâmplă cu planurile de aderare la UE, dacă alegerile sunt câștigate de pro-ruși?
WS: Ați spus că nu mai vreți să fiți văzuți ca ”o fostă țară din blocul comunist” ci ca ”o țară candidată la aderarea în UE”. Cum vedeți procesul de aderare în contextul alegerilor care urmează?
Natalia Bejan: Evident că alegerile care urmează sunt foarte importante, dar indiferent de ele acest curs european trebuie să continue.
WS: Ce se va întâmpla cu toate aceste planuri pe care le aveți, privind dezvoltarea economică a Moldovei și atragerea investitorilor străini, dacă viitorul Parlament format după alegeri va avea o majoritate care se opune aderării UE?
Natalia Bejan: Cred că ne vom gândi la acest scenariu în situația în care chiar s-ar materializa. Eu vreau să rămân în continuare optimistă și să cred că această cale pro-europeană aleasă anul trecut la referendum se va reconfirma poate într-o proporție chiar mai mare la alegerile parlamentare.
N.red: Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova a fost organizat un referendum național privind modificarea constituției, astfel încât să fie inclusă dorința cetățenilor moldoveni de aderare la Uniunea Europeană (UE), cu scopul de a împiedica viitoarele guverne să abată țara de la parcursul pro-european. 50,46% din moldoveni au votat în favoarea aderării și 49,54% împotriva aderării.
Pentru ca rezultatul referendumului să fie ”întors”, Parlamentul ar trebuie să organizeze un nou referendum pentru o nouă modificare a Constituției. Calea aderării Republicii Moldova la UE ar putea fi însă blocată de un eventual Guvern pro-rus și prin metode nu tocmai oficiale, prin simpla sabotare a negocierilor cu UE sau neîndeplinirea voită a criteriilor de aderare.
