România se pregătește să lanseze o serie de obligațiuni Samurai verzi pe piața din Japonia, pentru a aduce mai mulți bani în visteria țării, mai ales în contextul deficitului bugetar cu care ne confruntăm. Practic, statul român se va împrumuta direct de la investitorii japonezi, un lucru care nu s-a mai întâmplat de mai bine de 20 de ani.
Ștefan Nanu, șefului Trezoreriei Statului, a confirmat pentru Wall-Street.ro că au fost mandatate patru instituții financiare nipone care să intermedieze oferta. Obligațiunile sunt denominate în yeni și sunt verzi, adică, pot finanța proiecte de mediu cum sunt cele de energie regenerabilă, de adaptarea la schimbările climatice, transportul curat, etc.
„Am ales un sindicat format din patru bănci: Mizuho Financial Group, Daiwa Securities Group, Nomura Holdings şi SMBC Nikko Securities. Obligațiunile sunt denominate în yeni și sunt emise pe piața japoneză. Am anunțat mai multe tranșe potențiale de maturități, fiind emise pe cadrul obligațiunilor verzi. Vom emite în funcție de cererea investitorilor”, a declarat Ștefan Nanu.
Obligațiunile Samurai reprezintă denumirea colocvială atribuită titlurilor de stat denominate în yeni japonezi și emise de o țară străină care vrea să împrumute bani de la investitorii din Japonia.
Ce înseamnă „proiecte verzi”: banii japonezilor vor fi disponibili pentru a lupta cu schimbările climatice
Obligațiunile care vor fi emise pe piața japoneză ne vor permite să punem mâna pe banii niponi, dar doar pentru o serie de proiecte. Conform Ministerului de Finanțe, printre proiectele etichetate ca „verzi” sunt incluse cele legate de producția de energie regenerabilă, eficiența energetică, prevenirea și controlul poluării, transportul curat, gestionarea sustenabilă a apei și a apelor uzate, adaptarea la schimbările climatice, clădirile verzi și gestionarea durabilă din punct de vedere ecologic a resurselor naturale vii și a utilizării terenurilor.
„Noi avem deja un cadru de obligațiuni verzi, publicat de Ministerul de Finanțe, unde sunt specificate categoriile de cheltuieli pe care pot fi alocate sumele obținute din astfel de obligațiuni. Nu este prima emisiune de obligațiuni verzi emisă până acum, prima fiind făcută în luna februarie a acestui an, dar sperăm să fie una de succes. Principalul obiectiv (n.red: pentru care am ales piața din Japonia) este diversificarea bazei investiționale”, explică Ștefan Nanu.
România a lansat la începutul acestui an prima sa emisiune de obligaţiuni verzi, o măsură care era aşteptată de mult şi vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creştere pentru obligaţiunile verzi.
Nevoile de bani ale României ne împing acum și către piețele internaționale: Guvernul încearcă să convingă Comisia Europeană să „închidă ochii” în ceea ce privește deficitul
Emiterea de obligațiuni pe piața japoneză are ca scop diversificarea bazei de investitori pentru datoria publică, având în vedere că țara noastră se confruntă din 2020 cu problema deficitului bugetar excesiv. Una dintre cele mai importante probleme ale economiei românești în acest moment este deficitul bugetar cu care se confruntă țara noastră, un deficit care a fost alimentat de unele decizii ale Guvernului, „tradiționale” în perioada alegerilor. Problema deficitului bugetar, dezbătută intens de politicieni și economiști, are o greutate mare în ceea ce privește „dărnicia” Uniunii Europene cu România.
Din acest motiv, Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a dus la Bruxelles să încerce să convingă Comisia Europeană să îi mai dea României răgaz câțiva ani pentru a ajunge la ținta de deficit. Astfel, țara noastră ar putea semna un acord astfel încât, într-o perioadă de șapte ani, să ajungă la deficitul de 3% asumat prin Tratatul de la Maastricht.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat în primele şapte luni ale acestui an la 71,04 miliarde de lei, reprezentând 4,02% din PIB. România a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, asta dacă va reuși să demonstreze că se împrumută pentru investiții.
„Am explicat foarte clar de ce ne dorim acest lucru, pentru că cele mai mari investiţii vor urma în anul 2025 şi în 2026. După cum bine ştim, PNRR are un deadline la sfârşitul anului 2026 în ceea ce priveşte investiţiile”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de Digi24.
