Min. Mediului: Valoarea voucherelor, împărțită la fel ca anul trecut
Programul Rabla 2026 ar putea începe curând, dar doar pentru persoane fizice. Conform declarațiilor din urmă cu peste o săptămână a ministrei Mediului, bugetul Rabla va crește cu 50% față de programul din 2025, ajungând la 300 de milioane de lei. Totuși, valoarea subvențiilor nu se va modifica față de programul de anul trecut.
În 2025, programul Rabla a pornit cu o întârziere fără precedent, fiind demarate înscrierile abia la finele lunii septembrie. Totodată, s-au anulat componentele pentru persoane juridice (companii) și pentru UAT-uri. Totodată, valoarea voucherelor a fost redusă drastic față de prima formă a Rabla, aprobată de executivul Ciolacu, care acceptase un buget de peste 1 miliard de lei.
Astfel, s-a ajuns ca valoarea tichetelor Rabla să scadă vizibil pentru achiziția de mașini electrice, dar a fost neschimbată pentru mașinile hibride și cele pe benzină față de valorile din 2024. Acum, avem confirmarea că și în 2026 vom vorbi de aceleași sume, deși bugetul a crescut de la 200 de milioane de lei în 2025 la 300 de milioane de lei acum. Înțelegem, deci, că guvernanții speră că mai multe mașini vor fi cumpărate prin Rabla.
Iată care era valoarea tichetelor în 2025 și care ar trebui să fie și anul acesta:
- 18.500 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
- 15.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plugin hibrid sau a unei motociclete electrice;
- 12.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
- 10.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.
„Vom lansa un nou program Rabla Auto pentru persoane fizice - care va avea un buget de 300 de milioane de lei - cu 100 de milioane de lei în plus față de anul trecut”, a spus Boizanu. „[Vorbim despre] un buget împărțit ca și anul trecut ca valoare a voucherelor și care să sperăm că va fi folosit mai ales pe criteriul european”, a adăugat aceasta.
Buzoianu spune că mașinile făcute în Europa vor fi prioritizate. Asociațiile de profil susțin că este ilegal
Ministra Mediului a readus în discuție criteriile „Made in Europe” pentru mașinile care ar putea fi subvenționate prin programul Rabla 2026. Concret, Buzoianu a declarat încă de când a anunțat prima dată bugetul de 300 de milioane de lei că ar dori ca mașinile „făcute în Europa” să aibă „prioritate”, fără a oferi detalii concrete. Acum, ministrul de la USR a spus că s-a discutat deja și cu Consiliul Concurenței în această speță.
„Am trimis către Consiliul Concurenței o întrebare în acest sens și am primit răspuns de principiu că perspetiva ca un program Rabla să fie limitat la state care au convenții cu UE și statele UE este un proiect care poate să îndeplinească condițiile [legii]”, a spus Buzoianu. Aceasta susține că va fi cerută o opinie și de la Ministerul Economiei.
„Vrem să lansăm programul Rabla de urgență, după abordarea bugetului, sperăm ca în zilele următoare să putem să punem în transparență ghidul aferent programului Rabla, după ce vom primi toate opiniile cerute”, a spus ministra. Nu este clar când va fi lansat programul, dacă toți pașii vor fi satisfăcuți în ritm accelerat, dar dacă ghidul de aplicare al Rabla 2026 va fi pus în transaparență cândva săptămâna viitoare, programul nu va putea începe mai devreme de a doua jumătate a lunii iunie - dacă nu chiar la început de iulie.
În plus, rămâne controversat criteriul „Made in Europe”, repetat de Buzoianu. Aceasta a vorbit despre „produse asamblate, fabricate în state europene”, deoarece aceste mașini „se întorc ca valoare inclusiv in ecnomie la nivel european.” În schimb, într-o poziție oficială, Asociația Producătorilor și Importatorilor Auto din România (APIA), a spus că o astfel de inițiativă nu respectă legislația UE și ar putea duce la acțiuni în justiție împotriva ministerului, a AFM-ului, a Guvernului sau a altor autorități de resort.
în timp ce oficialii UE nu s-au pus de acord despre ce înseamnă „fabricat în Europa”, respectiv „asamblat în Europa”, APIA consideră că România nu poate veni cu propriile sale definiții în această speță. Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre, continuă Asociația. Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul și nici criterii construite în funcție de preferințe conjuncturale, arată organizația, într-un comunicat.
Pe lângă lipsa definiției clare pentru ceea ce înseamnă o mașină „Made in Europe” (în contextul distincției dintre „producție” și „asamblare”), mai este o latură din care trebuie să fie privită această problemă. Și anume că, pe lângă discriminare, legislația UE nu permite ca un produs deja penalizat printr-o decizie a Comisiei Europene să mai fie, și într-un stat național, penalizat cu un „strat” suplimentar de sancțiuni de orice fel. Vorbim aici, evident, de mașinile chinezești - deja penalizate prin taxe vamale suplimentare.
