Firmele cu probleme financiare din Romania, de regula, realizeaza mult prea tarziu aceasta stare de fapt si apeleaza direct la insolventa. Acestea, insa, trebuie sa stie ca exista si alte solutii, cu sanse de reusita mult mai mari, cu conditia sa fie accesate timpuriu. Specialistii CITR sunt de parere ca solutiile viitorului pentru resetarea mediului de business si redresarea companiilor in dificultate sunt concordatul preventiv si pre-pack-ul (ambele solutii preinsolventa).
Prima dintre ele este reglementata in legislatia romaneasca, insa este putin cunoscuta si accesata de firme, desi poate oferi protectie societatilor comerciale, astfel incat acestea sa nu ajunga in starea de insolventa.
Care sunt avantajele concordatului preventiv?
Concret, concordatul preventiv se diferentiaza de celelalte proceduri prin caracterul accelerat si amiabil, confidentialitate, optiunea de negociere individuala, flexibilitate de negociere referitor la planul de redresare si facilitarea finantarii.
Citeste si:
Aceasta este cea mai rapida procedura consensuala, care ofera acces la finantare, dar ofera si cadrul necesar pentru negocieri individuale intr-un cadru colectiv.
„Exista un imens potential de salvare inca nevalorificat in Romania, asta si pentru ca nu avem o cultura a preventiei in business. De cele mai multe ori, companiile ajung la noi in stadii avansate de dificultate, iar asta si din lipsa unor mecanisme de preventie eficiente in piata. Concordatul ar putea deveni o solutie preventiva eficienta daca este popularizat, insa este necesar sa fie adaptat la nevoile actuale ale mediului de business, iar una dintre acestea este nevoia de confidentialitate. Concordatul este o procedura puternic incurajata la nivel european, cunoscuta pentru diminuarea riscului de excludere prin faliment a companiilor din circuitul economic, un beneficiu incontestabil pentru toti participantii la viata economica", spune Vasile Godinca-Herlea, CEO CITR.
Citeste si:
O confidentialitate sporita a procedurii ar proteja imaginea companiei in cauza si i-ar asigura superioritatea finantarii si suspendarea executarilor silite odata cu deschiderea procedurii. Insa chiar si in forma actuala, poate ajuta companiile sa actioneze din timp, la primele semne de slabiciune financiara.
Concordatul preventiv a functionat destul de bine in Romania in perioada interbelica, in perioada marii depresii, insa, dupa reintroducerea in legislatie, in 2010, nu a mai avut acelasi succes. Daca in trecut, intr-o perioada de 9 ani au fost deschise 9.127 proceduri, din care 42,28% au fost inchise cu succes, in perioada recenta, pana in 2019, s-au deschis doar 80 de proceduri, cu o rata de succes de numai 8,75%.
O alta procedura preinsolventa, care insa nu este reglementata in Romania, este “pre-pack-ul”, folosita astazi in UK, Statele Unite si Canada. In unele dintre aceste state a fost introdusa inca din anii 2002, ca o masura menita sa evite insolventa. "Pre-pack-ul consta intr-un pachet de masuri care implica un plan de redresare, posibilitatea de negociere a creantelor si prioritate pentru finantatorii din procedura in caz de insolventa, toate sub supravegherea instantei. Aceasta solutie aplicata cu succes in UK poate fi replicata si adaptata pentru contextul de business din Romania. De aceea, cred ca impreuna cu toti actorii mediului de afaceri ne putem mobiliza si concentra eforturile pentru promovarea masurilor preinsolventa si pentru a salva cat mai multa valoare din afacerile romanesti si companiile in ansamblul lor. Asta este misiunea noastra si ar trebui sa devina misiunea tuturor actorilor din piata”, a subliniat Vasile Godinca-Herlea.
Citeste si:
Cultura preventiei, promovata la nivel european
La nivel European, preventia in business este, deja, intens promovata, inclusiv prin adoptarea unei Directive care contine o serie de masuri care pot salva companiile dintr-un stadiu incipient de dificultate sau pot salva o valoare mai mare din companie.
„Trendul european este de creare a unei culturi a preventiei care nu poate lipsi din eforturile de creare a unui mediu de afaceri sanatos, cu baze solide. Avem proceduri in domeniul preinsolventei, dar expertiza statelor europene in zona aceasta mai poate fi completata, iar Directiva vine sa incurajeze aceste demersuri. Trebuie sa construim niste mecanisme de preventie si avertizare timpurie care sa dea un semnal de alarma antreprenorilor atunci cand sunt atinse niste limite – cand stadiul dificultatilor depaseste pragul normal sau nivelul la care mai pot fi gestionate in particular de catre antreprenor sau manager. Pe langa crearea unei culturi a preventiei in business, mai avem de lucrat si la educarea rezilientei la esec si la diminuarea stigmatului care descurajeaza antreprenorii sa aiba noi initiative de afaceri dupa ce au depasit momentul de cumpana”, puncteaza specialistul CITR.
Citeste si:
Directiva Parlamentului European si a Consiliului privind restructurarea si insolventa, adoptata in data de 6 iunie 2019, contine, in principal, mecanisme de avertizare timpurie, cadre de restructurare preventiva, planuri de restructurare; suspendarea executarilor silite, finantarea debitorilor si remiterea de datorie.
Prin noile reglementari, UE isi propune sa stimuleze reluarea activitatii economice a acelora care s-au confruntat cu dificultati si sa diminueze stigmatul esecului. Directiva are ca principal obiectiv crearea acelei culturi a salvarii la nivel european, care pe langa beneficiile pentru mediul de afaceri si economie, releva si efecte sociale pozitive. Totodata, directiva urmareste sa creeze premisele pentru eficientizarea cadrului de restructurare preventiva, a cadrului pentru a doua sansa in business si sa incurajeze promovarea unor masuri calitative prin care procedurile insolventei sa devina mai eficiente prin reducerea duratei si a costurilor lor.
Citeste si:
Conform expunerii de motive prezentate in textul initial al propunerii de directiva, 43% dintre europeni nu ar demara o afacere de teama esecului, iar jumatate din societatile infiintate supravietuiesc mai putin de cinci ani. Ba mai mult, se estimeaza ca 600 de firme europene intra in faliment in fiecare zi, 200.000 de firme iesind anual din economie. Concluzia acestei analize este ca 3 milioane de noi locuri de munca ar putea fi create prin acordarea celei de-a doua sanse.
Preinsolventa, mult mai accesata in alte tari
In Romania este implementata doar una dintre cele 5 masuri principale continute in Directiva, si aceea partial. Astfel, desi are una din cele mai moderne legislatii privind insolventa, in privinta preventiei mai sunt multe de facut.
“Implementarea noilor reglementari in Romania creeaza premisele resetarii mediului de afaceri si punerea bazelor unei culturi a preventiei in business. Mediul de business este in permanenta schimbare, se simte nevoia sofisticarii solutiilor in sensul accentului pe preventie in business si focusarea pe solutii preinsolventa”, sustin reprezentantii CITR.
Citeste si:
Prin comparatie cu Romania, alte state europene aplica proceduri preinsolventa chiar la un nivel mai avansat. Spre exemplu, in Polonia sunt reglementate 4 proceduri preinsolventa, in timp ce Italia ofera posibilitatea deschiderii procedurii concordatului preventiv printr-o simpla cerere depusa instantei, restul documentelor putand fi depuse in termen de 60 de zile, iar in Franta procedura spune ca creditorii care finanteaza in procedura de concordat au prioritate la restituire in cazul deschiderii procedurii de insolventa sau faliment.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
