Criza petroliera din anii ’70 a pus in garda statele puternic industrializate, siguranta in alimentarea cu energie devenind o problema vitala pentru acestea. Au fost initiate programe costisitoare pentru constructia de centrale nucleare si au fost alocate subventii importante pentru energiile alternative.

Europa rupe barierele

Interventiile planificate ale statelor respective nu si-au aratat insa rezultatele, astfel ca, numai zece ani mai tarziu, responsabilitatea investitiilor in sectorul energetic a inceput sa fie mutata spre domeniul privat. Entuziasmul identificarii de noi surse de energie a scazut apoi simtitor, costurile investitiilor fiind extrem de ridicate, dar si din cauza faptului ca au fost identificate noi zacaminte petroliere. Dupa 45 de ani de la prima mare criza petroliera, lumea constata din nou ca este vulnerabila in privinta securitatii energetice. Era petrolului se apropie de sfarsit, apreciaza specialistii, dar cea a surselor de energie regenerabila este inca departe de a-si face simtita prezenta, in conditiile in care Uniunea Europeana este tot mai dependenta de resursele energetice din import. Intre timp, o noua provocare a aparut la nivel mondial: poluarea. Sub presiunea angajamentelor luate prin Protocolul de la Kyoto, dezbaterile pe marginea „energiei verzi” au luat o amploare deosebita. Directiva europeana 2001/77 stabileste ca „promovarea energiei electrice din resurse regenerabile, pe piata unica de energie, are ca obiectiv cresterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE) de la 14 la 22% (pana in 2010) din consumul brut de energie electrica din Uniunea Europeana. Directiva aduce si o serie de masuri de incurajare si facilitati pentru cei care investesc in SRE. Strategiile sunt urmate de fapte abia acum, cand petrolul anunta o noua posibila criza energetica mondiala.

Potential avem, dar nu-l valorificam

Dupa modelul european, de voie, de nevoie, si Romania a elaborat o strategie in domeniul „energiei verzi”, prin care isi stabileste ca tinta, pana in 2010, o cota de 4% din energie obtinuta din surse regenerabile: amenajari hidro de mica putere, energie eoliana, energie solara, bioenergie (in primul rand biomasa). In putere instalata, aceasta cota reprezinta circa 750 megawati. Din start trebuie spus insa ca energia obtinuta din SRE va avea un pret cu aproape 50% mai mare decat tarifele actuale, mecanismul financiar adoptat avand si el un sistem destul de complicat. Dorinta de a utiliza resursele regenerabile de energie cat mai intensiv a existat in Romania si inainte de 1989, cand s-a pus accentul indeosebi pe energia solara. Dupa 15 ani, din nevoia de a ne alinia cerintelor europene, o luam de la capat. Facilitatile create fac ca din ce in ce mai multe firme romanesti si straine sa doreasca sa se implice in producerea de energie electrica din surse regenerabile.

Piata certificatelor verzi

Citeste si:

Deocamdata, in Romania functioneaza un singur grup eolian de 0,66 MW, in parcul industrial de la Ploiesti, si au fost facute investitii in centrale care functioneaza cu rumegus in cinci orase. Producatorii de energie din surse eoliana, solara, biomasa, gaz de fermentare, energia valurilor, precum si cei care opereaza microhidrocentrale modernizate primesc pentru fiecare megawatt-ora furnizat in retea un certificat verde. Acest document va putea fi apoi tranzactionat pe o piata specifica, unde va fi achizitionat de furnizorii de energie electrica, care sunt obligati sa cumpere aceste certificate in limita unei cote. Pentru anul 2005, cota obligatorie a fost stabilita la 0,7%. Astfel, furnizorii de energie electrica sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali. Spre exemplu, daca un furnizor livreaza 100 de MW pe an, el trebuie sa cumpere echivalentul a sapte certificate, la un pret stabilit intre 24 si 42 de euro. Ministerul Economiei propune ridicarea nivelului acestor cote obligatorii la 2,22% in 2006, 3,74% in 2007, ajungand la 8,3% pentru perioada 2010-2012.

Biomasa, o resursa pentru mediul rural

Specialistii apreciaza ca România are un potential energetic ridicat de biomasa, evaluat la circa 7.594 mii tep/an (tone echivalent petrol), ceea ce reprezinta aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împartit pe urmatoarele categorii de combustibil: reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc (1.175 mii tep), deseuri de lemn (487 mii tep), deseuri agricole rezultate din cereale (4.799 mii tep), biogaz (588 mii tep), deseuri si reziduuri menajere urbane (545 mii tep). Cantitatea de caldura rezultata din valorificarea energetica a biomasei detine ponderi diferite în balanta resurselor primare, în functie de tipul de deseuri utilizat sau dupa destinatia consumului final. Astfel, 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale. În consumul curent de biomasa din România, în regim de exploatare energetica, se folosesc diferite tipuri de combustibili, cu urmatoarea destinatie: circa 550 cazane industriale de abur si apa fierbinte pentru încalzire industriala (combustibil pe baza de lemn); circa 10 cazane de apa calda, cu puteri instalate între 0,7 MW si 7,0 MW, pentru încalzire urbana; aproximativ 14 milioane sobe sau cuptoare de lemne si/sau deseuri agricole pentru încalzirea locuintelor individuale sau prepararea hranei s.a.

Ce fac europenii

- Membrii Parlamentului European au lansat o noua initiativa de promovare a folosirii hidrogenului pe post de combustibil, în conditiile în care analistii apreciaza ca era petrolului se apropie de sfârsit. PE intentioneaza sa strânga fonduri pentru dezvoltarea cercetarilor privind utilizarea hidrogenului sub forma de combustibili din vânzarea de obligatiuni în euro (eurobond) catre investitorii europeni