Cea mai la indemana forma educationala pentru aprofundarea acestora intr-un anumit domeniu este masterul (un sfert dintre absolventii de facultate), iar cea mai greu accesibila este un curs MBA (2% dintre cei cu diploma universitara).

Marea majoritate isi continua studiile in maxim primii trei ani dupa facultate si aproape jumatate dintre ei, cei mai aplecati spre studiu, fac mai mult de o scoala suplimentara (a doua facultate/ cursuri postuniversitare/ master).

Tinerii supra-scoliti lucreaza in companii private, cu mai mult de 50 de angajati.

Pasiunea pentru un domeniu si dorinta de a deveni un profesionist mai bun sunt principalele motive care ii determina pe tinerii universitari sa isi continue studiile dupa absolvirea primei facultati. Pentru un sfert dintre cei care si-au aprofundat pregatirea, factorul hotarator a fost obtinerea unui job mai bine platit.

Jumatate dintre tinerii chestionati nu au participat la niciun curs de pregatire profesionala sau personala in 2009. Altfel, uitandu-ne in randul celor care au participat la astfel de cursuri, putem spune ca cea profesionala detine suprematia (40% din esantion).

Tinerii cauta intotdeauna surse de finantare a cursurilor de dezvoltare profesionala: o treime au facut aceste cursuri gratis, iar o alta treime a beneficiat de acestea prin intermediul companiilor pentru care lucreaza. Un sfert dintre ei si-au platit singuri cursurile.

Studiul arata ca, in general, companiile investesc mult mai putin in dezvoltarea personala a angajatilor si exista un procent mic al celor care au combinat formarea profesionala cu cea personala. Tinerii care au fost interesati in 2009 de dezvoltarea personala fie si-au platit singuri taxele, fie au aplicat la cursuri care le erau oferite gratis. Cursurile in comunicare sunt cele mai cautate.

Aproape un sfert dintre cei care nu au participat la cursuri de dezvoltare in 2009 au facut-o in 2008 si 40% din esantion nu au participat la nici un curs in 2009 si 2008. Tinerii care au ultima scoala absolvita liceul participa intr-o masura mai mica la cursuri de dezvoltare profesionala decat cei care au studii universitare.

Angajatii companiilor de stat au participat mai mult la cursuri de dezvoltare profesionala decat cei din companiile private.

Exista doua modalitati principale prin care organizatiile ajung sa ofere cursuri de dezvoltare profesionala angajatilor lor: apeleaza la firme specializate din Romania sau la persoane cu experienta din interiorul companiei. Investitia lor s-a orientat in 2009 catre top si middle management. Doar 10% din respondentii care au participat in 2009 la cursuri de dezvoltare in care angajatorul a cotizat financiar cred ca in 2010 angajatorul va plati pentru un volum mai mare de modalitati de pregatire profesionala.

Atunci cand tinerii care au absolvit cel putin un liceu se gandesc sa investeasca personal in formarea lor, aleg cursurile in principal dupa tematica si certificarea obtinuta la sfarsit, iar patronii sunt cei mai sensibili la pret.

In ceea ce priveste evaluarea educatiei suplimentare din punct de vedere al beneficiilor aduse, perceptia este diferita, in functie de statutul actual in campul muncii al celui care s-a preocupat de educatia sa si formarea ulterioara in plan profesional si personal.

Studiul a fost realizat pe un esantion de 600 de respondenti
intre 18 si 44 ani din mediul urban care au absolvit un liceu sau facultate. Esantionul este reprezentativ pentru populatia tinta, cu o eroarea maxima de 4%.