În spatele acestei schimbări de garderobă există și o industrie aflată sub presiune. Potrivit raportului anual State of Fashion, realizat de McKinsey și Business of Fashion, 46% dintre directorii din domeniu se așteaptă ca 2026 să fie mai dificil decât anul precedent, comparativ cu 39% în urmă cu un an. Taxele vamale, cererea stagnantă și presiunea asupra marjelor obligă companiile să regândească modelul bazat pe volume mari și colecții înlocuite rapid.
Pentru consumatoare, schimbarea se traduce mult mai simplu: o piesă bună nu mai trebuie doar să arate bine pe umeraș. Trebuie să poată fi integrată în mai multe ținute, purtată mai mult timp și, ideal, adaptată unor contexte diferite.
Hainele multifuncționale schimbă calculul unei garderobe
Ideea de multifuncționalitate nu înseamnă neapărat haine complicate sau transformări spectaculoase. Uneori, diferența stă într-un detaliu de croială.
În colecțiile Lara Wear, de exemplu, această abordare apare într-o rochie double-face, care poate fi purtată pe oricare dintre cele două fețe, dar și într-o fustă al cărei slit poate fi închis cu un nasture metalic, în loc să fie stabilit definitiv prin cusătură. O capă are decupaje pentru mâini, iar mitenele detașabile pot modifica aspectul unei ținute fără să fie nevoie de încă o piesă vestimentară.
Sunt detalii mici, dar schimbă felul în care poate fi folosită o haină. În locul garderobei construite în jurul ideii „o piesă, un look”, apare varianta în care aceeași haină trebuie să funcționeze în mai multe combinații.
Posibilitatea ca o piesă să îndeplinească mai multe roluri a devenit unul dintre criteriile de la care pornește construcția unui model nou.
Alexandra Calafeteanu, director creativ și designer Lara Wear
În termeni practici, este și o discuție despre costul per purtare. O haină mai scumpă, dar folosită frecvent și timp de mai mulți ani, poate ajunge să coste mai puțin la fiecare purtare decât o piesă ieftină care rămâne în dulap după câteva ieșiri.
Designerii români intră într-o garderobă dominată mult timp de moda de masă
Orientarea către piese versatile se întâlnește cu o altă schimbare: interesul pentru producția locală. România are o relație complicată cu industria modei, după trei decenii în care o parte importantă a sectorului textil a funcționat în sistem lohn, producând pentru mărci străine, cu o valoare adăugată redusă rămasă pe piața locală.
Sectorul a pierdut aproximativ 25.000 de angajați numai între 2020 și 2022, pe măsură ce o parte din producția cu costuri reduse s-a mutat spre Asia.
Pentru noua generație de mărci românești, alternativa este aproape inversă: designul, producția și marca rămân împreună, iar competiția nu se mai poartă exclusiv la preț sau volum. Diferențierea vine din croială, materiale, serii mai mici și posibilitatea de a spune mai clar unde și cum a fost realizată o piesă.
Datele de consum citate pentru 2026 indică, de asemenea, un interes mai mare al româncelor pentru haine multifuncționale și pentru designeri și ateliere locale în detrimentul producției de masă. În acest context, sustenabilitatea începe să fie legată mai puțin de discurs și mai mult de durata de viață și utilitatea concretă a produsului.
Lâna Merino și bumbacul pieptănat, în ecuația hainelor purtate mai mult
Multifuncționalitatea are însă o limită evidentă: o haină pe care vrei să o porți mai des trebuie să reziste utilizării repetate.
De aici vine și atenția acordată fibrei. În cazul Lara Wear, fusta și puloverul subțire din colecție sunt realizate din lână 100% Merino, provenită de la o filatură italiană specializată în fire extra fine, iar rochia și capa sunt realizate din bumbac pieptănat.
Aceste materiale pot presupune mai multă atenție la întreținere, însă alegerea lor este legată de păstrarea formei și culorii pe termen mai lung. Pentru Alexandra Calafeteanu, longevitatea este una dintre cele mai directe forme de sustenabilitate: relevant nu este doar ce scrie pe etichetă, ci câți ani continuă să fie purtată efectiv haina.
Iar aici moda funcțională se întâlnește cu una dintre cele mai simple reguli ale unei garderobe: o piesă cu cinci întrebuințări nu ajută prea mult dacă materialul nu rezistă la cele cinci întrebuințări.
Europa împinge moda spre haine mai durabile și reparabile
Schimbarea nu vine numai din preferințele cumpărătorilor. Uniunea Europeană pregătește industria textilă pentru reguli mai stricte privind durata de viață și trasabilitatea produselor.
Un locuitor al Uniunii Europene aruncă în medie 12 kg de haine pe an, aproape 5 milioane de tone la nivelul blocului comunitar, iar numai 1% ajunge efectiv să fie reciclat în haine noi, potrivit Comisiei Europene.
Strategia europeană pentru textile sustenabile și circulare urmărește ca, până în 2030, produsele textile comercializate în UE să fie mai durabile, reparabile și reciclabile. Din 2026 intră în vigoare și interdicția privind distrugerea stocurilor de haine nevândute pentru companiile mari.
În următorii ani, pașaportul digital al produsului va aduce și mai multă transparență în privința originii și compoziției produselor. Pentru producătorii care lucrează deja în loturi mici și cunosc sursa firelor și locul în care sunt realizate hainele, adaptarea poate fi mai simplă decât pentru lanțurile cu producție fragmentată între mai multe piețe.
Pentru cumpărătoare, toate aceste schimbări pot ajunge să se vadă într-un loc foarte familiar: propriul dulap. Rochia reversibilă, accesoriile detașabile sau piesa care poate trece de la birou la o ieșire de seară nu mai sunt doar artificii de design. Într-o piață în care atât consumatorii, cât și producătorii își calculează mai atent cheltuielile, numărul de moduri în care poate fi purtată o haină începe să conteze aproape la fel de mult ca felul în care arată.
