Deprecierea puternica a actiunilor a taiat cu miliarde de euro valoarea companiilor de stat in luna august, ridicand semne de intrebare privind perspectiva planurilor de privatizare ale multor tari europene, precum Grecia, Portugalia, Rusia, Polonia si Romania.

"Deciziile finale nu au fost luate inca, dar va fi un impact masiv privind ce poate fi facut la valori acceptabile", comenteaza un bancher londonez.

Unele tari risca sa rateze obiective de finantare asumate in cadrul acordurilor de ajutor extern daca nu efectueaza privatizarile planificate. Pe de alta parte, bancile de investitii ar putea pierde comisioane de milioane de euro.

Printre statele aflate in criza de timp se numara Grecia, care s-a angajat sa atraga 50 miliarde euro pana in 2015 din vanzarea activelor statului in cadrul acordului de finantare externa convenit la sfarsitul lunii iulie cu partenerii din zona euro si Fondul Monetar International.

Statul elen trebuie sa stranga 1,7 miliarde euro din privatizari pana la sfarsitul lunii septembrie si un total de 5 miliarde euro pana la finele anului, insa seful agentiei responsabile de privatizari a avertizat deja ca planurile ar putea fi intarziate pentru a se evita vanzarea la preturi prea mici.

"Trebuie sa fie atenti la valoare. Vanzarea acestor companii la discounturi foarte puternice nu va functiona, la preturi mai mici trebuie sa vinzi mai multe active pentru a-ti atinge obiectivele. Vor fi nevoiti sa lucreze cu FMI pentru a determina care este cea mai buna varianta", considera James Close, seful diviziei de servicii de consiliere si tranzactii pentru guverne din cadrul Ernst & Young.

O optiune ar fi colectarea de dividende de la companiile de stat care genereaza bani, noteaza el.

Totodata, o sursa apropiata agentiei grecesti de privatizare a declarat ca statul va atinge in acest an obiectivele de finantare, insa nu din vanzari directe.

Citeste si:

Si alte tari trebuie sa vanda active ale statului in urma unor acorduri de finantare externa.

Portugalia este pe cale sa vanda in acest an pachete de actiuni detinute de stat la mai multe companii, printre care si Energias de Portugal, cel mai mare furnizor de utilitati din tara.

Romania
nu a reusit in luna iulie sa vanda pachetul de aproape 10% din titlurile OMV Petrom detinut de stat, deoarece ofertele din partea investitorilor au fost prea mici.

Pentru Irlanda, obiectivul de a strange 2 miliarde euro din privatizari nu este o conditie importanta a acordului incheiat cu FMI, iar guvernul nu vrea sa privatizeze nimic inainte de sfarsitul acestui an.

Rusia vrea sa stranga, in urmatorii cinci ani, 200 miliarde de dolari din vanzarea activelor statului, pentru reducerea deficitului bugetar, atragerea capitalului strain si eficientizarea marilor companii.

Polonia
a reusit deja sa adune 11,6 miliarde zloti (4 miliarde de dolari) din totalul de 15 miliarde zloti pe care trebuie sa ii obtina in acest an din privatizari si vrea de asemenea sa-si reduca datoriile, insa, la fel ca Rusia, guvernul nu este constrans de un acord extern.

Rusia a programat vanzarea unui pachet de 7,6% din actiunile Sberbank la mijlocul lunii septembrie, insa actiunile bancii s-au depreciat cu 24% in august, iar o sursa bancara a afirmat ca privatizarea ar putea fi amanata pentru a evita perioada de volatilitate.

Turcia este pe cale sa rateze obiectivul autoimpus de a obtine 13,7 miliarde lire turcesti (7,7 miliarde de dolari) din privatizari in acest an, tot din cauza situatiei dificile de pe pietele financiare.

Si Suedia, unul dintre cele mai solide tari din zona euro din punct de vedere al situatiei fiscale si financiare, a fost nevoita sa amane vanzarea unor actiuni detinute de stat la grupul bancar Nordea, in timp ce Italia s-a abtinut de la detalierea planurilor de privatizare promise.

Unele tari ar putea avea insa mai mult succes, in pofida volatilitatii de pe piete. Planurile Spaniei de a lista in octombrie la bursa loteria de stat ar putea fi incununate de succes, deoarece profitul companiei a crescut puternic in timpul crizei financiare.