"Justitiarii obligatiunilor" sunt investitori din aceasta piata care potesteaza fata de politicile monetare sau fiscale ale unei tari (pe care le considera de obicei inflationiste - n.r.) prin cresterea dobanzilor la care se imprumuta acel stat.

Practic, ei vand in cantitati mari obligatiunile emise de un stat, coborand astfel puternic preturile titlurilor, ceea ce inseamna ca randamentele urca pe masura (dobanzile sunt invers proportionale cu preturile in piata obligatiunilor - n.r.).

Respectivele tari se confrunta astfel cu o crestere a costurilor de imprumut. Mai mult, in contextul escaladarii crizei datoriilor, state precum Irlanda si Grecia au fost puternic zdruncinate de actiunile acestor investitori, ajungand aproape de faliment.

Contrar asteptarilor, investitorii care au adus pe marginea prapastiei aceste tari nu sunt speculatori meschini sau tineri superactivi care incearca sa isi rotunjeasca averile cu cateva milioane de dolari.

"Sunt fara indoiala bine platiti, dar sunt in acelasi timp niste profesionisti precauti, care lucreaza de obicei pentru mari institutii financiare care administreaza active de miliarde in toata lumea si in care ne plasam fondurile de pensii", scrie The Guardian.

Astfel, acesti "justitiari" sunt in mod traditional mai conservatori decat investitorii in actiuni, in conditiile in care obligatiunile sunt instrumente financiare cu venit fix cumparate in special de fondurile de pensii.

Acesti gardieni ai obligatiunilor sunt foarte atenti la riscurile fiecarui emitent, fie ca este vorba de tari sau companii, si cer imediat dobanzi mai mari daca percep chiar si o crestere marginala a riscului.

Grecia si Irlanda, tari lasate in ruina de "justitiarii obligatiunilor"

Pana la criza datoriilor din Europa, asa-numitii "justitiari ai obligationilor" au fost in mare parte ignorati. Totusi, in momentul in care randamentele la obligatiunile irlandeze cu scadenta la zece ani au ajuns in noiembrie 2010 la 9%, acestia au reintrat in atentia presei si a politicienilor, pentru ca au dat un semnal clar ca tara avea probleme.

"Cand cumparam (obligatiuni - n.r.) suntem investitori, dar cand vindem sau nu cumparam devenim speculatori, potrivit politicienilor. Totusi, suntem aceeasi oameni", a spus un manager de fonduri, citat de The Guardian.

Administratorul de fonduri a explicat ca Irlanda a facut o mare greseala, in 2010, pentru ca a decis sa isi salveze sistemul financiar pe spinarea contribuabililor, in loc sa lase actionarii bancilor si creditorii sa incaseze pierderile.

Pe de alta parte, Grecia a fost fortata in mai anul trecut sa accepte un pachet financiar de salvare, intrucat costurile de finantare a tarii ajunsesera prea mari, iar tara risca sa intre in incapacitate de plata.

In prezent, la mai bine de un an de la acel moment, Grecia este in continuare cu un picior in groapa, fiind in situatia de a ramane fara bani in urmatoarele luni, daca nu va primi o noua transa de la FMI si Comisia Europeana.

Mai mult, liderii europeni incearca acum sa o ia inaintea crizei si sa linisteasca "justitiarii", in contextul in care acestia au urcat semnificativ ratele de dobanda la care se imprumuta Spania si Italia, dupa cum s-a intamplat in prima faza cu Grecia si Irlanda.

"Justitiarii sunt acum mult mai puternici decat guvernele - o lectie pe care unii politicieni si oficiali nu o invatasera pana acum", potrivit The Guardian.

Citeste si:

Printre investitorii mari din pietele de obligatiuni se numara fondurile BlackRock sau Pimco, acesta din urma administreaza active de peste 600 miliarde euro, de patru ori mai mari decat toata economia Irlandei.

In Europa, foarte multe tari risca sa starneasca reactia "justitiarilor", in conditiile in care riscurile s-au acumulat considerabil in ultimele doua luni.

Potrivit lui Andrei Radulescu, analist la Target Capital, investitorii iau in calcul cand estimeaza pretul obligatiunilor si prima de risc, reflectata de credit default swap-uri (CDS).

Astfel, din 13 iulie pana in prezent, prima de risc a Italiei a sarit cu 86%, la 522 puncte de baza, cea a Frantei a urcat cu 77%, la 189 puncte, iar in Germania a crescut cu 70%, la 96 puncte de baza.

Pe de alta parte, Austria si Olanda au inregistrat in doar doua luni dublari ale cotatiilor CDS-urilor, pana la 158 puncte, respectiv 100 puncte.

In cazul Romaniei, prima de risc a urcat cu 41% din 13 iulie, ajungand la 374 puncte de baza, ceea ce ne va ridica costul de imprumut la urmatoarea iesire pe pietele externe, care ar trebui sa fie in dolari, potrivit declaratiilor facute de oficialii ministerului de Finante.

Astfel, Andrei Radulescu nu exclude eventuale atacuri speculative pe obligatiunile unor tari europene, dar "vor reusi doar cele care sunt justificate de datele fundamentale din economie".

Va fi America urmatoarea victima?

In Statele Unite "justitiarii obligatiunilor" au facut legea de la sfarsitul anilor '70 pana in anii '90, perioada in care Federal Reserve a dus o lupta apriga importirva inflatiei, dar dupa ce inflatia a fost temperata investitorii s-au potolit, alungati si de mania creditelor.

In 1993, James Carville, consultantul presedintelui american Bill Clinton, spunea, frustrat de modul in care teama cresterii ratelor de dobanda stanjenea politica administratiei, ca "obisnuia sa isi inchipuie ca se va reincarna in presedinte sau papa, dar acum isi doreste sa se reincarneze in piata obligatiunilor, pentru ca intimideaza pe toata lumea", a scris Paul Krugman pe un blog al The New York Times.

Totusi, exista riscul ca "justitiarii" sa iasa din nou la atac, in contextul in care Fed-ul inunda de peste doi ani piata cu lichiditati, iar inflatia poate sa se aprinda in viitorul apropiat.

Chiar si Nouriel Roubini, profetul crizei din 2008, avertizeaza acum ca Statele Unite ar putea sa cada victima acestor "justitiari", alaturi de alte economii importante care s-au supraindatorat: Marea Britanie si Japonia.

"Justitiarii obligatiunilor au devenit activi in Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Islanda, iar in curand s-ar putea dezmorti si in Marea Britanie, Japonia si Statele Unite, daca vom continua sa avem deficite fiscale foarte mari", spunea anul trecut Roubini, citat de Bloomberg.

El a adaugat ca sunt sanse mari ca acestia sa devina activi in urmatorii trei ani (declaratia era facuta in mai 2010 - n.r.).

Sursa foto: VforVendetta