Potrivit economistului sef al ING Bank, Nicolaie Chidesciuc, sectorul economic din care face parte Nokia reprezinta 1,5% din PIB-ul Romaniei, fiind luate in calcul exporturile, dar totodata pe acelasi segment sunt inregistrate si importuri semnificative, de 1% din PIB.

"Daca ne gandim ca vor disparea complet exporturile de telefoane mobile, acest lucru va avea un impact de pana la 1% in cresterea economica", explica Chidesciuc, care ia in calcul o mentinere a importurilor pe acest segment de 0,5-0,6% din PIB.

Pe de alta parte, economistul ING crede ca investitiile de la Jucu nu vor disparea si ca este rezonabil sa presupunem ca fabrica va fi preluata, iar "in aceasta ipoteza am vorbi de un impact de 0,5-0,8% in cresterea economica".

Nokia a fost in 2010 al doilea exportator al Romaniei, dupa Dacia, dar valoarea adaugata produsa de fabrica de langa Cluj este mica, intrucat importa majoritatea componentelor din Asia, in special din China.

Potrivit lui Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), diferenta dintre exporturile si importurile Nokia era in medie de 200 milioane euro, acestia fiind banii care ramaneau in tara.

"In cei trei an in care a stat in Romania, Nokia a contribuit cu 600 milioane euro si a angajat peste 2000 de oameni", a mentionat Ionescu.

Seful ANEIR este totusi optimist ca in 2012 locul Nokia in exporturile Romaniei va fi luat de Ford.

Romania a primit o lovitura de imagine, mai mult decat una economica

Economistul sef al Raiffeisen Bank, , crede ca Romania va avea cel mai mult de suferit la nivel reputational si mai putin la nivel macroeconomic.

“Impactul la nivel strict economic va fi relativ limitat, pentru ca valoarea adaugata pe care o crea Nokia era destul de mica. Practic, ei importau cam toate componentele si exportau produsul finit”, a declarat, pentru wall-street.ro, Dumitru.

Astfel, potrivit calculelor facute de Dumitru, plecarea Nokia se va resimti asupra exporturilor nete (exporturi minus importuri - n.r.) undeva intre 200-300 milioane euro, iar impactul in PIB va fi modest, de circa 0,1%.

Totusi, efecte mai severe se vor resimti la nivel regional, dupa concedierea a 2.200 de oameni.

“Tinand cont ca este vorba de peste 2000 de angajati care vor fi dati afara, decizia va avea cu siguranta un impact cel putin la nivel local”, subliniaza , managing partner in cadrul Macroanalitica.

Citeste si:

Potrivit unui raport al Target Capital, afacerile de 1,6 miliarde euro ale Nokia reprezinta 30% din PIB-ul Clujului, 1,3% din PIB-ul national si 4% din exporturile Romaniei.

Totusi, mai ingrijorator este semnalul dat la nivel global investitorilor straini, sesizat probabil si de premierul Emil Boc, care a convocat dupa anuntul facut joi de Nokia o sedinta de urgenta a Guvernului, la care au fost prezenti si reprezentanti ai companiei finlandeze.

1. Cat de mult va afecta plecarea Nokia cresterea economica din 2012?


Analistul financiar remarca mentalitatea paguboasa a guvernantilor, care credeau pana acum ca investitiile facute in Romania ramaneau pentru totdeauna aici.

"Acum invatam ca aceste capitaluri care au intrat la un moment dat in Romania pot la fel de usor sa si plece”, spune Citu.

Ce putem invata din lectia Nokia?

Potrivit lui Andrei Radulescu, analist al Target Capital, inca din primavara, cand Nokia a decis sa inchida centrul de cercetare si dezvoltare, trebuia sa ne dam seama ca economia interna nu a depasit "statutul de tara cautata doar pentru forta de munca ieftina, pentru munca primara".

Pe de alta parte, decizia curenta demonstreaza ca economia romaneasca nu mai este competitiva nici pe sectoarele cu valoare adaugata redusa, in care factorul munca are o pondere importanta.

Un alt economist, care a preferat sa nu fie citat, a spus, pentru wall-street.ro, ca nu ar trebui sa ne asteptam sa fim scosi din criza de firme care urmaresc sa isi minimizeze costurile cu orice pret.

In plus, Andrei Radulescu subliniaza ca perspectivele investitiilor straine in Romania sunt nefavorabile, acestea comprimandu-se in ultimii ani, in contextul in care globalizarea deschide din ce in ce mai multe piete cu forta de munca ieftina, cum ar fi Africa si Orientul Mijlociu.

De asemenea, o alta problema este lipsa de initiativa a guvernantilor in atragerea de investitii si fiscalitatea. Florin Citu avertizeaza ca Romania nu poate fi prea atractiva pentru capitalurile straine in masura in care se vorbeste de majorari de impozite, in timp ce la sud de Dunare impozitarea profiturilor se face cu 10%, iar in Asia sunt cote chiar mai joase.

“Capitalul este acum un bun la mare cerere la nivel mondial si se va duce acolo unde este mai putin impozitat”, concluzioneaza Citu.