Primul ministru a anuntat luni la o emisiune televizata ca Guvernul analizeaza o posibila reducere a contributiilor de asigurari sociale intr-o marja cuprinsa intre 3-5%, "sigur pentru angajati, poate si pentru angajatori", daca situatia economica interna si externa va favoriza aplicarea unei astfel de masuri

Ungureanu: Guvernul analizeaza reducerea CAS cu 3-5%

Ungureanu: Guvernul analizeaza reducerea CAS cu 3-5%

Pe de alta parte, presedintele Traian Basescu a declarat miercuri in Parlament, ca puterea are datoria de a gasi solutii ca in jurul datei de 1 iunie sa fie "reintregite" salariile bugetarilor.

Presedintele: Cautati solutii pentru revenirea salariilor, de la 1 iunie

Presedintele: Cautati solutii pentru revenirea salariilor, de la 1...

Din acest aflux de declaratii, cu tenta mai mult sau mai putin electorala, economistii consultati de wall-street.ro considera ca cea mai buna solutie ar fi in acest moment reducerea CAS.

Melania Hancila, sefa departamentului de strategie si cercetare din cadrul Volksbank, sustine ca "o majorare a salariilor nu ar fi justificata din moment ce aparatul bugetar nu s-a restructurat".

Ea crede ca, din moment ce intreaga populatie a suportat efectele majorarii taxei pe valoarea adaugata (TVA), ar fi normal ca acum sa fie introdusa o masura de care sa beneficieze toti salariatii, adica reducerea CAS.

In plus, taierea contributiilor cu 3-5%, dupa cum a sugerat premierul, ar putea sa mai scoata la iveala economia gri.

"Cel mai bun impact electoral ar fi reducerea CAS pentru ca ar afecta intreaga populatie", a conchis Hancila.

Potrivit analistului Lucian Isar, cele doua masuri nu sunt echivalente din punct de vedere al sumelor care vor inlocuite de la buget.

Citeste si:

"Niciuna nu este <sanatoasa> si au continut electoral, doar ca una este o datorie a statului care ar trebui sa o achite inainte de orice", a declarat, pentru wall-street.ro, Lucian Isar.

Totusi, oricare din cele doua propuneri va stimula consumul, dar va conduce cel mai probabil la depasirea tintei de deficit pentru acest an, de 1,9%.

"Intrucat Fondul Monetar International (FMI) s-a dovedit oarecum flexibil in perioadele electorale, deci si cele prezidentiale, este posibil ca deficitul sa fie putin mai mare decat cel tintit in prezent, dar fara sa ne asteptam la valorile de anul trecut", apreciaza economistul ING Bank, Vlad Muscalu.

El explica ca prognoza ING include deja aceste masuri si de aceea estimarea de deficit este superioara tintei convenite cu FMI.

Muscalu se asteapta ca deficitul bugetar in acest an sa se ridice la 2,6% din PIB, intrucat statul nu va reusi sa tina sub control cheltuielile, avand in vedere discutiile din prezent.

Totusi, economistul ING a remarcat ca, la salariile din administratia publica, a fost corectata deja scaderea din vara lui 2010 in proportie de circa 80%, in timp ce pe restul sectoarelor corectia pozitiva a fost realizata intr-o masura de 60-70%

"Sa astepti alte majorari salariale este mai degraba o extrapolare a unei tendinte", concluzioneaza Muscalu.