Camping, apa limpede, racoare la umbra copacilor, o chitara ce rasuna printre corturi si buna dispozitie generala. Toate acestea devin, din ce in ce mai rapid, amintiri pe care ni le povestesc parintii sau le rememoram din taberele copilariei petrecute pe raurile din Fagaras, Apuseni sau zona Prahovei. Pericolul pandeste, si nu este un pericol natural.
„Omul distruge natura” este deja o sintagma acceptata. Insa atunci cand o faci acoperit de lege si, mai mult, pretinzand ca faci un bine comunitatii, poate deveni chiar revoltator.

Primul contact cu realitatea microhidrocentralelor l-am avut atunci cand am trecut pe Valea Doftanei (vezi galerie foto) unde, candva, mergeam cu parintii pentru a ne racori pe malul involburat al raului. In prezent peisajul s-a transformat radical, – tuburi metalice cu diametrul de peste 1 metru strabat cat vezi cu ochii albia raului, betonul ineaca apa care abia se mai scurge, timida, pe langa constructiile umane. Totul, subliniaza constructorii, pentru crearea de energie naturala, eco.

De asemenea, de vei merge cu trenul pe Valea Prahovei, vei vedea ca in zona Cimpina-Breaza-Comarnic raul cand se subtiaza pana aproape de disparitie, cand reapare. De ce? Este „Romania intubata” cum se exprima, cu umor amar, un localnic din Breaza care a asistat la segmentarea sistematica a raului.

Dupa ce parte din rau este „intubat”, metalul este acoperit cu beton care, la randul lui, este acoperit, uneori, cu pietrisul din albia raului.

Este cel putin surprinzator cum insa pentru a realiza aceasta „energie naturala”, lucru de admirat in teorie, este distrus un habitat ce a rezistat milenii printr-un echilibru ecologic perfect – dar acest lucru il puteti judeca dumneavoastra, atat din experienta proprie cat si din fotografiile atasate.

Avize pentru 600 de microhidrocentrale. Zeci de rauri afectate


Contactat de wall-street.ro, David Csaba, seful Administratiei Nationale „Apele Romane”, a subliniat ca, la finalul anului 2011, erau in termen de valabilitate aproape 300 de avize de gospodarire a apelor emise de catre Administratiile Bazinele de Apa, avize care reglementeaza din punct de vedere al gospodaririi apelor inceperea executiei pentru aproximativ 600 de microhidrocentrale. Dintre acestea, 94 de microhidrocentrale se afla in diverse stadii de executie, la nivelul a 9 bazine hidrografice.

Numarul avizelor se mareste insa de la luna la luna. Doar in octombrie - noiembrie 2011 „primisera OK-ul” 536 de microhidrocecntrale si, in doar cateva saptamani, numarul s-a marit pana aproape de 600.

Administratia Nationala „Apele Romane” nu a putut oferi informatii privind, efectiv, cate cursuri de apa au fost si sunt afectate de eliberarea autorizatiilor de constructii de microhidrocentrale. „ANAR realizeaza centralizari de tipul celei solicitate de dumneavoastra doar la nivelul bazinelor hidrografice, si nu la nivelul cursurilor de apa. Prin urmare, nu putem sa va comunicam numarul cursurilor de apa sau numarul de km de rauri pe care sunt construite microhidrocentrale, informatia solicitata de dvs. fiind in mod evident nerezolvabila, conform art. 11, alin. d, din Ordinul nr. 1012/2005 pentru aprobarea Procedurii privind mecanismul de acces la informatiile de interes public privind gospodarirea apelor, asa cum este prevazut prin Legea nr. 544/2001”.

Printre beneficiarii care realizeaza astfel de investitii, in cautarea profitului, se numara S.C. Eolian Plus SRL Baia Sprie, S.C. GV Energy SRL Cluj, ATS Energy Cluj-Napoca, S.C. HR Energy Toplita, S.C. Hidroelectrica Del Ucea SRL, S.C. Hidro-Este SRL Bucuresti, SC Aqua Energy S.A. Madaras, S.C. Hidro Clear SRL Bacau, S.C. Imob Expert Consulting SRL, S.C. Elsid SA Titu, S.C. Apasco SA si altele.

Unele dintre companiile beneficiare transmit pe site-urile proprii informatii despre constructii in timp ce altele nu au deloc site, trebuind sa ”sapi” pentru a gasi firmele respective.

Una dintre companii, Pannon Construct, cu sediul in Miercurea Ciuc, este in proces de infiintare de microhidrocentrale pe raurile Baraolt si Kormos. Impotriva proiectului a pornit la finalul anului trecut si un protest online. Printre motivatiile protestatarilor se numara punerea in pericol a coloniilor de pastravi, posibila disparitie a unor animale din regiune care depind de cursul apelor respective, deteriorarea malurilor raurilor si implicit a florei. Totodata, ar putea fi afectat negativ si turismul din regiune.

Cine ar vrea, pana la urma, sa vina sa pescuiasca sau sa faca camping la marginea unui tub?


De partea cealalta, Compania Pannon Construct subliniaza ca „influenta acestora (microhidrocentralelor – n.r.) asupra mediului este nesemnificativa in raport cu benefiiciile energiei verzi”. Totodata, compania sustine ca plasarea tuburilor nu va afecta in niciun fel fauna si flora din regiune. Pe de alta parte, compania spune intr-un document care detaliaza proiectul ca exista posibilitatea „accidentala” de a se pierde „produse petroliere, uleiuri si vopseluri” insa pe o perioada redusa si timp limitat.

„Prin realizarea investitiei "Amenajarea Hidroenergetica Baraolt”, pe raul Baraolt, categoriile de folosinta din zona de influenta a proiectului se vor modifica pe termen lung, ceea ce reprezinta un impact direct, de lunga durata si partial ireversibil, manifestat insa pe o suprafata restransa, locala”, mai spun oficialii companiei, completand ca „impactul produs asupra habitatelor va fi semnificativ doar in faza initiala a investitiei”.

O alta companie privata, Hidro Este, lucreaza la constructia a patru proiecte hidro de mici dimensiuni in Romania, pe raul Pascoaia (afluent al Lotrului – n.r.). Compania investeste in proiect circa 13,2 mil. dolari, conform oficialilor firmei.

Pe de alta parte, David Csaba spune ca „este interzisa degradarea albiei si a malurilor pe parcursul executiei si exploatarii lucrarilor. Totodata, trebuie sa se ia toate masurile necesare pentru apararea obiectivelor socio-economice si a terenurilor riverane impotriva inundatiilor, atat pe parcursul executiei, cat si pe parcursul exploatarii. In perioada de executie a lucrarilor se vor lua toate masurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafata, pentru prevenirea factorilor de mediu, luandu-se masurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale”, conform Jurnalul.ro.

Presa si oamenii atentioneaza. Cine asculta?


National Geographic Romania a transmis un mesaj de alarma la finalul anului trecut prin articolul „Abatute, raurile noastre au nevoie de protectie”. In articol se subliniaza ca din debitul unor rauri precum Capra, Buda si Otic va mai ramane, in timp, doar 19%. „„Asa ceva n-am crezut vreodata ca se poate intampla si ca poti asista luni de zile la introducerea de conducte in albia minora, in plin sit Natura 2000, fara sa faca nimeni nimic! E ca si cum la New York te-ai apuca sa faci locuinta in Central Park“ – exclama Ioan Gherhes, presedintele Asociatiei Romane de Mediu (ASRM)”, citat de National Geographic.

Cu toate ca realitatea cat si expertii de mediu considera ca astfel de lucrari afecteaza, uneori chiar ireversibil, fauna si flora din regiune, toate lucrarile au avize si sunt legale. Realitatea de la fata locului spune insa contrariul – vezi foto.

Multitudinea de comentarii contrariate si indignate aferente articolului din evz.ro „Dezastrul din Fagaras are unda verde” stau de asemenea marturie.

Sursa foto tub pe albie de rau: National Geographic

Va deveni, in timp, „Tuburile Romaniei” materie de studii la Facultatea de Geografie, in loc de „Raurile Romaniei”? wall-street.ro te incurajeaza sa comentezi si, daca cunosti constructii similare pe diferite rauri, spune-ne si/sau trimite fotografii pe adresa contact@wall-street.ro.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri