Wall-Street.ro organizeaza constant intalniri cu cei mai importanti oameni din industrii-cheie, intr-un efort asumat de sprijinire a pietelor, de educare si crestere a transparentei.

Jurnalistii wall-street.ro au discutat cu Eugen Sinca, analist in cadrul BCR, Florentina Cozmanca, economist la RBS Bank Romania, Dan Armeanu, profesor universitar la ASE, Adrian Mitroi, secretar general la CFA Romania si Cristian Paun, profesor de economie.

Cum am iesit din criza? Indicatorii macro care arata cel mai bine/cel mai rau

Dan Armeanu, profesor universitar: Cel mai bine aratam din punct de vedere al deficitului bugetar, mai ales daca tinem cont ca 2012 a fost un an electoral, in care zgomotul politic a fost extraordinar de puternic. Am avut 3 guverne, doua tipuri de alegeri si o suspendare a presedintelui.

Tinand cont ca istoric deficitul a crescut intotdeauna intr-un an electoral, a fost o performanta ca l-am mentinut in tinta stabilita. Insat trebuie sa avem in vedere si modul in care acest lucru s-a realizat: putem avea un deficit rau sau unul bun, in functie de ajustarile care s-au facut.

Pe de alta parte, as spune ca investitiile straine directe arata cel mai rau in raport cu perioadele anterioare. Aici sunt numeroase explicatii: am avut o crestere economica extensiva in care rolul capitalului a fost exacerbat (cu intrari de 16 mld. euro anual). Ulterior, aceste capitaluri au scazut foarte mult la 2-3 mld. euro. Cu ce sa mai creasca economia? Trebuie sa finantezi economia, sa pui ceva in loc. Pentru ca economia sa creasca, are nevoie de capital. Asa am ajuns ca singura solutie sa fie fondurile europene de care avem nevoie ca de aer.

Suntem intr-o perioda de tranzitie catre un nou model economic, inca nedefinit. Cred ca ar trebui sa potentam partea calitativa a factorilor de crestere si dimensiunea structurala a cresterii. Este aproape imposibil ca economia sa revina pe un drum stabil fara rezolvarea dezechilibrelor structurale. Nu mai putem sa crestem din inertie!

Adrian Mitroi, secretar general la CFA Romania: Noul indicator la care m-as uita este raportul dintre dobanda reala medie ponderata (lei-euro-dolari) pe termen mediu si lung la care statul isi finanteaza deficitul - estimata de mine intre 3-4% - si cresterea economica reala pe termen mediu si lung, adica 1,5-2% din PIB. Raportul este de aproximativ 2 si asta inseamna ca orice leu sau euro imprumutat finanteaza doar deficitul, nu cresterea economica, iar datoria publica creste nesustenabil.

Avem doua iesiri: ori suntem pro-crestere economica, dupa un model asiatic, ori urmam modelul BNR, adica sa controlam inflatia si sa finantam cat mai ieftin si pe termen cat mai lung deficitul bugetar. Insa, vulnerabilitatea fundamentala a economiei romanesti este data de subfinantare si de faptul ca trebuie sa-si gaseasca resurse. Solutia este reducerea costului capitalului si a inflatiei, cautarea de capital, probabil capital romanesc propriu.

Cel mai rau indicator este raportul de finantare a contului curent cu investitii straine directe (circa 30%). Daca ne-am bucurat de scaderea deficitului de cont curent, care coboara spre 4%, in acelasi timp s-a mai dus ceva in jos, investitiile straine directe.

Cristian Paun, profesor universitar: Eu sunt mai pesimist si vad foarte putine lucruri pozitive. In primul rand, cresterea economica intarzie sa apara si modelul pe care incercam sa il aplicam Romaniei este unul gresit pana la urma, in sensul ca insistam prea tare, inclusiv la nivel guvernamental, pe consum si creditare. Fetisizam prea mult ideea ca iesim din criza daca relansam consumul si creditarea.

Din punctul meu de vedere, iesirea din criza vine in urma relansarii productiei si a economisirii. Daca noi suntem lasati sa producem mai usor din toate punctele de vedere, vom fi in stare sa si consumam si sa relansam astfel consumul. Toti vrem sa cumparam plasmele din supermarket, dar nu avem resursele necesare.

Un lucru negativ este ca nu se privatizeaza mare lucru in economie. Dimpotriva, incrancenarea impotriva privatizarilor este mai mare. Inteleg ca acum se negociaza cu FMI pornind de la ideea ca nu se doreste privatizare. Statul distorsioneaza mecanismele de piata prin simplul fapt ca sta in acele companii.

Si aici includ si lucruri mai complexe, de genul privatizarii unor servicii publice de tipul sanatate, fonduri de pensii, infrastructura, fonduri europene. Avem aceasta incrancenare sa consideram ca statul ramane jucatorul principal din unele domenii.

Tot pe negativ este fiscalitatea. Asteptarile de la noua guvernare sunt foarte mari. Multi dinte noi am fost suparati pe vechea guvernare care a crescut taxele pana la niveluri insuportabile (in Romania, daca punem pe masa toate taxele, ajungem ca 80% din veniturile unui cetatean se duc la stat). "Omul nou" care a venit la guvernare nu a schimbat nimic din fiscalitate, ba mai mult, vrea sa vina cu alte impozite.

Doi indicatori pozitivi: 1. Somajul, care este sub media europeana. Din pacate, nu este meritul Guvernului, ci mai degraba efectul exportului de forta de munca. Ca rezultat, noi avem somaj mic, iar spaniolii il au mare. Daca emigrantii vor reveni in tara, probabil ca vom ajunge si noi la 30% somaj. 2. Cursul de schimb valutar este foarte stabil, dar are "in spate" o rezerva valutara mare. Noi finantam cursul de schimb in economie. Romania a ales, dintre toate lucrurile productive sau neproductive, sa finanteze cursul de schimb si nu autostrazile.

Florentina Cozmanca, economist-sef la RBS: Ca indicator ce a avut o evolutie cu o tenta buna putem vorbi de datele deficitului bugetar, care a suferit o ajustare puternica. In 2009, pe metodologia ESA, inregistram 9% deficit bugetar, apoi in 2010 ne-am ajustat spre 6,8%, in 2011 la fel. Chiar si in 2012, un an electoral, am continuat procesul de ajustare a deficitului bugetar.

Inainte de inceperea crizei dar si acum, Romania are o politica fiscala prociclica. Atunci cand economia avansa peste potential, noi ne cresteam deficitul bugetar. Acum, in situatia in care Romania creste sub potentialul sau economic, suntem in situatia in care trebuie sa ne ajustam in continuare deficitul.

Trebuie sa tinem cont ca aceasta ajustare a fost facuta cu multe sacrificii si ma refer in principal la masurile luate in 2010: taierea cheltuielilor cu salariile, a celor cu asistenta sociala, cresterea TVA, taierea cheltuielilor in sectoarele importante din economie (educatie, sanatate).

In continuare, spatiul fiscal este limitat, avand in vedere ca Romania a semnat acel compact fiscal prin care trebuie sa reduca deficitul structural cu 0,5% anual, pana va ajunge la un deficit de 0,7% din PIB.

Din punctul de vedere al indicatorilor care au performat cel mai slab, cred ca rata de absorbtie a fondurilor europene arata cel mai rau. SI la investitii straine directe nivelul este foarte scazut, dar nu trebuie sa ne asteptam la o crestere prea mare, cata vreme pe plan global sentimentul investitorilor este deteriorat dupa criza financiara mondiala.

Eugen Sinca, analist BCR: Un element pozitiv care s-a remarcat in ultimele saptamani este cresterea investitiilor de portofoliu. Pe piata titlurilor cu venit fix este evident ca avem un impact pozitiv al deciziei Barclays (anuntata in noiembrie 2012), care a inclus Romania intr-un indice al pietelor emergente, pentru ca ulterior sa vina si decizia JP Morgan, amplificand trendul de crestere a prezentei nerezidentilor pe piata titlurilor cu venit fix in lei.

Daca ne gandim ca investitiile de portofoliu reprezinta una dintre cele mai volatile forme de investitii si daca presupunem ca acest trend va continua, atunci avem sperante mici pentru o crestere a investitiilor straine directe in 2013.

In ceea ce priveste ISD-urile, putem lua exemplul Poloniei, un campion al listarilor la Bursa in regiune. Romania a pierdut clar in fata Poloniei meciul la IPO-uri. Practic, Bursa nu a fost folosita deloc pentru privatizarea institutiilor de stat. Este remarcabila performanta Poloniei, o tara foarte aproape de noi si cu conditii relativ similare, care a reusit in fiecare an sa atraga investitii straine directe de 10 mld. euro, nivel pe care il mentine din 2008. Polonia nu este insa o tara care are un boom demografic precum Turcia. Deci, nu avem nicio scuza in fata Poloniei si nu putem sa spunem ca nu ne ajuta factorul demografic.

Citeste si:

Bugetul, sub lupa analistilor. Plusuri si minusuri

Florentina Cozmanca: Este de remarcat ca a fost luata in considerare o crestere economica mai mica decat cea initiala, 1,6% fata de 1,8-2%. Faptul ca a fost revizuita aceasta cifra de crestere economica este un motiv destul de consistent pentru a revizui si tinta de deficit bugetar (de la 1,8% la 2,1%). Este, totusi, un lucru pozitiv faptul ca i s-a permis Guvernului sa aiba o tinta mai crescuta.

De asemenea, un lucru pozitiv este ca vor fi mentinute cheltuielile de capital la acelasi nivel din PIB. Ce trebuie facuta pe termen lung este imbunatatirea gradului de colectare a taxelor. Aici trebuie luate masuri importante si, din punctul meu de vedere, ar trebui restructurata cat mai repede agentia care se ocupa de acest lucru. Ar fi un lucru benefic pe termen lung, de care putem profita fara sa mai crestem alte taxe si impozite.

Dan Armeanu: Un lucru pozitiv este scaderea proiectiei de crestere economica la 1,6%, deoarece este mai realista, dar se poate realiza doar in conditiile in care o sa atragem fondurile europene. Cresterea economica va fi generata de un mix de sectoare, pentru ca nu avem un motor de crestere si nici un model care sa fie definit.

Agricultura va avea o contributie importanta, tinand cont de efectul de baza. Sper sa avem de aici un 0,4%-0,5% din PIB. In plus, in momentul in care noi atragem minimum 2,5 mld. euro fonduri structurale, din calculele mele vom obtine 1% din PIB. Probabil ca o sa avem un impact pozitiv si din constructii, avand in vedere si programul Noua Casa, care va impulsiona acest sector. Industria si exporturile probabil ca vor stagna si vom mai avea un impact pozitiv al consumului pe fondul majorarii salariilor si pensiilor.

Mi-ar placea sa se realizeze cresterea eficientei colectarii, dar avem nevoie si de eliminarea risipei banului public, iar aceasta risipa o intalnim in toate domeniile. Daca reusim sa eliminam risipa, vom ajunge la un buget echilibrat foarte usor.

Cristian Paun:
Nu mi-a placut ca se merge pe aceeasi filozofie de constructie a bugetului. Cum as face eu bugetul: m-as intalni cu cei din sectorul privat si i-as intreba: oamenilor, care este problema cu fiscalitatea, care sunt impozitele foarte mari care ar trebui reduse? As merge pe un nivel sustenabil, platibil, fara evaziune foarte mare. E clar ca vor fi mai mici. Si as zice asa, reducand TVA, pentru ca mediul privat mi-a zis ca nu vand pentru ca aceasta taxa este mare, diminuand fiscalitatea pe munca, pentru ca ne-au zis ca la 1.000 lei net trebuie sa plateasca 862 lei impozite statului si asa mai departe, as reduce aceste taxe pe un calendar foarte precis si as obtine venituri la bugetul statului.

Dupa care as incepe constructia bugetului: astea sunt veniturile si as acomoda cheltuielile si deficitul la cate venituri sunt, care sa fie platibile si sustenabile de catre sectorul privat. Nu as incepe razboiul cu evaziunea fiscala. Observam un razboi al statului cu sectorul privat, primul neintelegand ca nivelul taxelor este cauza evaziunii ridicate. La coruperea celui care vine sa te controleze beneficiezi de un larg spatiu fiscal, ai de unde sa-i dai. Profitul de a face evaziune este imens si asta nu intelege statul. Avem o ruptura a guvernantilor de economia reala.

Observ o problema si la gradul de colectare a taxelor. Se mizeaza pe cresterea luptei impotriva evaziunii fiscale si pe majorarea surselor de aducere de venituri la bugetul statului. Exista un studiu, aparut pe piata saptamanile trecute, care arata ca tara care performeaza cel mai bine in treaba asta e Austria, ducand evaziunea fiscala la 7-8% din PIB. Noi suntem la 15% din PIB. In lupta asta daca am performa cat Austria am castiga vreo 7% din PIB, dar nu vom ajunge la acest nivel, probabil ca la jumatate, deci 3% din PIB. Suma ar fi mica, imposibil de obtinut la ora actuala cu cat de bine platiti sunt cei care incaseaza taxele.

Cea mai buna investitie pe care o poate face statul este sa privatizeze resursele. Nu-mi vine sa cred ca suntem singura tara care nu are o autostrada privata. Din pacate, comunitatea publica se incranceneaza pe schimbarea "omului vechi" cu "cel nou", dar nu ne gandim ca problema e de proprietate si de implicare a sectorului privat in aceste mecanisme. Dilema mea cea mai mare la buget a fost cu fondurile europene: guvernantii isi propun sa atraga 2,5 miliarde euro in 2013, pentru care contributia Romaniei la bugetul UE este de 1,4 miliarde euro, iar cofinantarea este de 1 miliarde euro. Deci, ca sa atragem 2,5 platim 2,4 si vrem sa avem crestere economica din fonduri europene. E falsa ideea! Ne propunem sa atragem 2,5 miliarde euro fonduri europene in conditiile in care 2011 am atras 600 milioane euro. Sa fim seriosi, e o problema structurala in aceasta zona!

Au anuntat ca va fi un buget multianual. Un proiect de acest tip nu am vazut, adica sa vina sa spuna, de exemplu, suma aceasta de 1 miliard lei o vom da la autostrada Bucuresti – Arad, dar nu o mai modificam vreme de 4 ani. Au esuat si cu treaba asta. Cred ca ne punem prea mult optimism in "omul nou" si o sa avem aceiasi oameni ca cei dinainte: pusi pe taxe mai mari, pe lupta cu evaziunea fiscala cu gloante la purtator.

Adrian Mitroi: Ati vazut povestile de succes economice din Coreea de Sud, Turcia, Singapore sau Rusia? Ce au in spate? Au plansetele europene de vai de mine ce taxe avem si ce poate face guvernul. Ati vazut ca si americanii devin europeni si zic ce poate face guvernul pentru noi, taxele ne-au impovarat, nu mai putem.

Opinia mea este ca taxele sunt acolo unde ar trebui sa fie. Mai mult decat atat, eu cred ca exista spatiu fiscal pentru cresteri de taxe si sunt pro crestere de taxe. Sunt doua moduri de a observa fiscalitatea. Sunt convins ca pe capital, dividende taxarea este ridicata. Eu cred ca la nivel de taxe pe proprietati si auto suntem in top 5 mondial ca si ingaduinta fiscala. Romania este centrata pe doua lucruri: pe case si masini.

Marea mea dezamagire pe buget a fost ca primariile locale au indraznit sa negocieze prin intermediul televizorului amanarea impozitului legal. Daca o autoritate locala isi permite sa comenteze la televizor atunci ce o sa zica contribuabilul. Taxele sunt un must ca si cetatean. Relaxarea fiscala o poti face numai in contextul pactului fiscal, care nu este foarte permisiv.

Noi nu am folosit fonduri publice pentru bailout, ne-am imprumutat aspru pe pietele externe si iarasi avem o paradigma tipic romaneasca. Imprumutul este un succes. Nu stiu daca aveti credit la banca, eu am, si va zic ca imprumutul nu este un succes.

Eugen Sinca: Mi-a placut ca este un buget pro crestere economica si spun acest lucru cand ma uit la deficitul bugetar pe cash. Reducerea deficitului in acest an fata de cel anterior va fi minima, undeva la minus 2 miliarde lei, dupa ce timp timp de doi ani am redus deficitul cu 10 miliarde lei pe an. Am ajuns de la 36 miliarde lei in 2010, la 24-26 miliarde lei si acum la 14 miliarde lei.

Practic, guvernul are spatiu fiscal in plus si este important sa avem niste proiecte viabile pe care sa le finantam. Ce mi-as fi dorit sa vad, probabil o lista clara cu proiecte majore de infrastructura prin parteneriat public-privat. Sper ca in 2013 sa incepem constructia celor doua autostrazi care sa traverseze muntii, intrucat ar fi foarte tentante pentru un parteneriat public-privat. Vor fi autostrazi care vor genera crestere economica, numai daca ne uitam la turismul din acele zone. Mi-as fi dorit sa vad o lista cu proiecte care sa fie dezvoltate cu fonduri europene, iar privatul sa fie luat ca partener la constructia acestora.

Cristian Paun:
Legat de impozitul pe proprietate, acesta are doua probleme. Proprietatea mea deja a fost obtinuta din sume impozitate greu. Mi se pare absolut nedrept ca statul sa puna o taxa mare pe apartament ca in urmatorii 10 ani sa mai platesc inca o data valoare apartamentului. Practic, eu l-am cumparat din venitul net. In SUA, omul este ca o firma individuala. Proprietatea respectiva nu este neproductiva. Eu, ca sa muncesc, trebuie sa am unde sa fac un dus, sa dorm, sa pot sa ma duc la serviciu. Desi apartamentul meu nu participa direct la functionarea societatii, acesta are un rol util.

Politica monetara: vor fi reduceri de dobanda cheie? Va continua aprecierea leului?

Eugen Sinca: Ma astept la o reducere a dobanzii de politica monetara undeva in primul trimestru din 2014, numai dupa ce inflatia se va reduce in a doua jumatate a acestui an in urma unei productii agricole bune, cat si a aprecierii leului.

Vom avea o relaxare a politicii monetare printr-o crestere treptata a injectiilor de capital, pe care BNR le face in piata saptamanal. Banca centrala a anuntat la inceputul anului ca va gestiona altfel lichiditatea, respectiv adecvat si nu ferm, iar dobanzile interbancare vor scadea prin cresterea volumului lichiditatii. In acelasi timp aprecierea recenta a leului a deschis noi oportunitati pentru BNR care poate creste lichiditatea din piata prin cumparare de euro si vanzare de lei. Este o oportunitate pentru Banca Nationala, pentru ca atunci cand cursul se afla la nivelul de 4,5 lei/euro nu ar fi putut face acest lucru, pentru ca leul s-ar fi depreciat suplimentar. Mizez pe o reducere graduala a dobanzilor interbancare in urmatoarele luni. Probabil ca Robor va scadea cu 0,5 puncte procentuale pana la finele anului.

Florentina Cozmanca: Noi estimam ca inflatia va atinge un varf la inceputul acestui an, pe fondul cresterilor preturilor administrate si a accizelor. Inflatia va decelera catre sfarsitul anului in limita superioara a intervalului tintit de BNR, de 3,5%. In acest context, ma astept ca BNR sa mentina dobanda cheie, la nivelul actual de 5,25%, cel putin in prima parte a anului, dupa care, in functie de evolutia inflatiei, ar putea efectua o reducere spre sfarsitul anului 2013. Aceasta reducere ar putea avea loc numai in situatia unei productii agricole mult mai bune astfel incat inflatia sa intre in intervalul tintit de BNR.

Odata cu anuntul ca bondurile romanesti vor fi incluse in indicii Barclays si JP Morgan, dar si datorita unei asteptari de stabilitate politica, apetitul investitorilor fata de Romania s-a imbunatatit. Fundamentele economice ale tarii au ramas aceleasi. Vedem ca curba titlurilor de stat s-a aplatizat, intrucat investitorii straini sunt in special interesati de scadente mai indepartate, fapt care a dus la reducerea randamentelor.

Jucatorii straini au vandut euro au cumparat lei, iar jucatorii locali au fost pe partea de cumparare euro, iar in spate a stat BNR, care a incercat sa reduca volatilitatea excesiva a cursului de schimb. Trebuie tinut cont ca banca centrala trebuie sa restituie o parte din imprumutul catre FMI, aproape 4 miliarde euro, in timp ce MFP va plati un miliard de euro, ceea ce ar insemna reducerea rezervelor valutare. De aceea BNR are ca intentie mentinerea rezervei valutare le nivelurile actuale si cred ca banca centrala va continua sa cumpere euro.

Cristian Paun: Nu inteleg de ce trebuie sa facem o virtute din faptul ca statul controleaza dobanzile. Controlul dobanzilor in zona statului inseamna un privilegiu pentru bancile comerciale si nu pentru piata reala. Producatorul de cartofi nu are nicio treaba cu dobanda de referinta, deoarece foarte greu ajunge spre el o reducere de dobanda, care de regula este capturata de catre banci si stat, care se poate finanta mult mai usor. I-am auzit pe colegii din banci care au vorbit despre curba randamentelor titlurilor de stat care s-a aplatizat. Eu sunt foarte curios sa vad in sectorul privat ce a facut curba randamentelor.

Daca tot e o virtute dobanda asta, de ce nu o facem zero, sau negativa, daca datorita acestei dobanzi cresc investitiile. Nu are nicio legatura eficienta economica cu nivelul dobanzii. Dupa parerea mea o dobanda cheie zero incurca foarte tare economisirile si lucrurile din economie. Dobanda trebuie sa se formeze pe piata capitalurilor.

Adrian Mitroi: Uitam ca pana la Barclays si JP Morgan suntem intr-un context economic favorabil de cand BCE a zis ca va face orice e necesar impotriva crizei. Foarte interesant este faptul ca investitorii au avut acces la euro ieftini pe care i-au adus in tari stabile macroeconomic, cum este Romania, unde sunt si randamente bune.

Dan Armeanu: Cred ca presiunea pe banca centrala s-a diminuat foarte mult in ultima perioada deoarece zgomotul politic s-a stins. Cred ca inflatia va creste in prima jumatate a anului, iar spre finalul anului se va duce catre 3,5-3,7%.

Politica monetara va fi prudenta in 2013 si nu vom asista la o reducere a dobanzii cheie, desi poate ar fi fost benefica o scadere. E important ca aceste politici monetare sa fie corelate cu celelalte politici, in conditiile in care noi in ultimii ani am avut o decuplare. Nu poti sa cresti daca nu ai forma macroeconomica si continut microeconomic.

Fotografii, de Mircea Dragos, fotografii-profesionale.ro

Intalnirile wall-street.ro au loc la Grand Cafe Van Gogh, din Centrul Vechi din Capitala.