Trei senatori PSD au propus ca Legea energiilor regenerabile sa fie modificata astfel incat valoarea maxima a certificatelor verzi, care se tranzactioneaza la valori cuprinse intre 27 si 55 de euro, sa fie redusa la 30 de euro. Aprobarea propunerii ar insemna inca o diminuare a sprijinului statului pentru energia verde, dupa ce anul trecut Guvernul a decis ca un anumit numar de certificate verzi vor fi acordate companiilor cu o intarziere de trei ani. La 1 ianuarie a intrat in vigoare o alta scadere, respectiv diminuarea numarului de certificate verzi acordate producatorilor de energie alternativa.

"Cred ca reducerea pretului unui certificat la 30 de euro ar duce la disparitia ultimei urme de stabilitate legislative si predictibilitate. Reducerea la 30 de euro pentru certificat verde si cuplarea cu finantari din fonduri europene nu ar ajuta piata sa se dezvolte, dimpotriva. Au existat atatea modificari neasteptate, trebuie sa existe totusi o limita.", afirma Ciprian Glodeanu (foto).

In opinia sa, problema fundamentala la nivelul pietei de energie regenerabila este implicarea intempestiva a factorului politic, neintelegerea mecanismelor de autoreglare ale sistemului energetic si generarea unei instabilitati legislative profunde, intr-un "efect de snowball".

Fara interventia factorului politic, s-ar fi atins cotele obligatorii legale si pretul certificatelor ar fi scazut spre minim.

Producatorii au primit poate subventii de mai multe sute de milioane de euro, dar au si investit peste 6 miliarde de euro in Romania, au creat peste 5.000 de locuri de munca si au generat taxe la bugetul statului si la bugetele locale de peste 500 de milioane de euro. In plus, in momentul in care schema de promovare cu certificate verzi a fost aprobata de Comisia Europeana in 13 iulie 2011, prin decizia de aprobare s-a mentionat ca autoritatile din Romania au estimat ca valoarea totala a bugetului schemei este de 80,713 miliarde de lei (aproximativ 19,5 miliarde de euro), iar impartirea bugetului pe ani depasea ordinul miliardelor de euro.

Astfel, in realitate Romania a cheltuit mult mai putin decat se asteptau "autoritatile romane" sa cheltuie cu certificatele verzi. De aceea, nu putem spune ca nu stiam or ca nu ne asteptam ca bugetul de certificate verzi sa nu se ridice la ordinul sutelor de milioane de euro. Ciprian Glodeanu apreciaza ca "tot ceea ce s-a intamplat in anul 2013, cand au fost emise numeroase proiecte de acte normative, multe nematerializate, un numar mare de zvonuri despre posibile schimbari legislative ne arata cat de usor poti distruge un sistem la care s-a muncit ani intregi si care incepuse sa functioneze aproape perfect. Fara interventia factorului politic in acest sector, s-ar fi atins cotele obligatorii legale si pretul certificatelor ar fi scazut spre minim, deci cu aproape 50%."

Este gresita idea ca Romania beneficiaza de cea mai generoasa schema de sustinere. Riscam ca in 2020 sa fim departe de tinta de 24%.

Romania a atras investitori in proiecte de energie regenerabila deoarece intrunea conditiile propice de dezvoltare a unor astfel de proiecte: (i) o legislatie stabila si atractiva si (ii) conditii climaterice foarte bune, atat pentru domeniul eolian si fotovoltaic, dar si pentru alte domenii hidro, biomasa, biogaz etc. In plus, au mai fost doi factori majori care au contribuit la dezvoltarea aceastor proiecte: (a) tinta de 24 % productie energie verde pe care Romania o are de atins conform Directivei Europene din 2009 si (b) majoritatea pietelor din Europa erau deja la o anumita maturitate in dezvoltarea de proiecte de energie regenerabila, pe cand Romania era intr-o faza incipienta avand in 2009 doar 14 MW de energie eoliana respectiv la inceputul lui 2012 doar 2 MW de energie solara.

"In mod fundamental gresit a fost indusa ideea ca datorita subventiilor asa zise mari Romania a atras investitii. Cauzele au fost de alta natura si au creat beneficii majore pentru tara noastra: o suma de peste 6 miliarde de euro investita reprezentand peste 50% din investitiile straine directe in 2011 si 2012, peste 500 milioane euro anual taxe generate la bugetul de stat si bugetele locale, peste 5.000 de locuri nou create, reputatia ca este o tara in care se pot face investitii. Foarte multe comunitati locale din Romania s-au dezvoltat datorita investitiilor in domeniul energiei regenerabile", sustine Ciprian Glodeanu.

Guvernul sprijina productia de energie din surse regenerabile prin acordarea de certificate verzi. Fiecare producator primeste gratuit de la Transelectrica un anumit numar de certificate verzi pentru energia pe care o produce si o livreaza in retea. Mai departe, producatorii vand aceste certificate verzi catre furnizori, care sunt obligati prin lege sa le cumpere, scopul fiind ca o anumita parte din consumul final de energie sa fie asigurata de sursele regenerabile. Furnizorii isi recupereaza costurile cu achizitia certificatelor verzi prin includerea in tarife a acestor cheltuieli.

Guvernul a decis ca unitatile fotovoltaice vor fi recompensate cu 3 certificate verzi, jumatate din nivelul actual, din 1 ianuarie 2014, pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, in timp ce unitatile eoliene vor primi, pana in 2017, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat in retea, iar dupa 2018 vor incasa 0,75 de certificate verzi. In prezent, centralele eoliene primesc 2 certificate verzi pana in 2017, respectiv 1 certificate verde dupa 2018.

In cazul microhidrocentraleolor noi cu putere instalata de el mult 10 MW, numarul certificatelor verzi va scadea cu 0,7 la 2,3 certificate verzi pe MWh de electricitate. Pe langa scaderea numarului de certificate verzi, Guvernul a hotarat sa amane, de la 1 iulie 2013, acordarea unei parti din certificatele verzi catre investitorii in energie verde. In Romania se afla in functiune centrale eoliene de 2.500 MW, reprezentand peste 10% din capacitatea de productie a energiei electrice, si peste 700 MW instalati in panouri fotovoltaice.

Este un sablon fals cu privire la «scumpirea» energiei electrice datorita energiei regenerabile. Sa nu uitam ca datorita energiei regenerabile, in special datorita energiei eoliene, pretul energiei a scazut semnificativ!

Romania NU beneficiaza de cea mai generoasa schema de sustinere, sustine avocatul Wolf Theiss, ci "sunt alte tari care aveau scheme de promovare mult mai atractive decat la noi, dar care dupa 10 – 15 ani de aplicare si atingerea unui prag de maturitate al pietelor (de exemplu Germania are peste 40.000 MW produsi din energie solara, noi avem 800 MW in Romania) au inceput sa reduca aceste scheme, dar intotdeauna intr-un cadru predictibil si stabil." Romania are schema actuala de promovare pe deplin functionala din octombrie 2011. "De anul acesta se aplica o ajustare a numarului de certificate verzi, deci schema functioneaza, astfel cum s-a intamplat si in economiile mature. Isteria creata in legatura cu schema de sprijin din Romania este total nejustificata si dovedeste ignoranta celor care nu inteleg cum functioneaza sistemul de autoreglare a pietei de energie.", spune Ciprian Glodeanu.

Citeste si:

Romania a atins sau este foarte aproape sa atinga tinta de 24% din consum datorita investitiilor masive efectuate in energie regenerabila, dar si datorita scaderii semnificative a consumului. In prezent, sunt insa discutii pentru tintele din 2030 si chiar 2050. Intr-o scrisoare din data de 20 decembrie 2013, ministrii economiei si energiei din cele mai puternice state din UE: Germania, Franta, Spania, Italia, Austria au exprimat inca o data (daca mai era cazul) anagajamentul lor ferm pentru continuarea sprijinirii energiilor regenerabile. Germania, de exemplu, are ca tinta 80% din productie sa fie din energie regenerabila.

"Romania nu ar trebui sa aiba o pozitie diferita in UE, mai ales ca un lider ca Germania probabil ca de obicei ia decizii inteligente si stiu ei ce stiu. Trebuie sa luam in considerare ca in prezent se discuta din ce in ce mai mult de reindustrializarea tarii si atragerea de unitati de productie in tara noastra. Vom avea in curand o noua lege a minelor si vom asista la redeschiderea unor mine. Vor aparea noi centre de consum mare de energie. Riscam ca in 2020, sa fim departe de tinta de 24% daca vom stopa investitiile in energie regenerabila.", apreciaza avocatul Wolf Theiss.

Pe de alta parte, Ciprian Glodeanu considera ca tinta de 24% trebuie privita drept una minima. In opinia sa, targetul Romaniei trebuie sa fie pentru o tara cat mai curata, independenta si stabila din punct de vedere energetic si, de ce nu, sa tindem spre cat mai multa energie verde. Avem toate perspectivele pentru a ne pozitiona pe o astfel de traiectorie. Totusi, trebuie sa analizam conditiile in care o cat mai mare componenta dintr-un proiect de energie regenerabila sa provina din productia interna, iar cuantumul subventiilor sa scada in viitor.".

Ramanem totusi optimisti ca pe ultima suta de metri Romania se va trezi la realitate si va intelege care ii sunt interesele si cat de benefica i-ar fi energia regenerabila.

De aceea, exista inca "un sablon fals cu privire la «scumpirea» energiei electrice datorita energiei regenerabile. Sa nu uitam ca datorita energiei regenerabile, in special datorita energiei eoliene, pretul energie electrice a scazut semnificativ! Sunt calcule facute de specialisti ca scaderea pretului energiei electrice datorita energiei regenerabile este mult mai mare decat cresterea facturii datorita certificatelor verzi.", argumenteaza Ciprian Glodeanu.

In raportul World Economy Outlook publicat de International Energy Agency, a fost sublinat faptul ca in anul 2012 subventiile pentru energia conventionala au depasit la nivel global 400 miliarde de dolari, pe cand subventiile pentru energia regenerabila au fost putin peste 80 de miliarde de dolari. "Romania nu face exceptie de la aceasta situatie. Totusi, in Romania subventia pentru energia regenerabila este reflectata in mod transparent in factura de energie electrica, ceea ce creeaza un impact psihologic de constientizare a sumelor platite.", spune, de asemenea, avocatul.

Experienta Wolf Theiss in domeniul energiei regenerabile a inceput in anul 2007, iar de atunci a reprezentant un numar mare de clienti in diverse sectoare: (i) eolian – Vestas, Alpiq, ButanGas, Godlwind, Ming Yang, Ogis etc.; (ii) solar – Renesola, Upsolar, SunEdison, Green Source; Abacus, Premier Plaan Power, Energy Fund, Trinna, Conergy, Sig Solar etc. In 2013 Wolf Theiss a fost firma de avocatura care a incheiat cele mai multe tranzactii din Romania, conform topului DealWatch. Din cele 13 tranzactii realizate anul trecut de Wolf Theiss, 4 au fost in domeniul energiei regenerabile.

Potrivit Raportului Emerging Markets 2013/14, primele 2 tranzactii ca valoare in Romania (una dintre acestea fiind chiar incheiata de Wolf Theiss) au fost in domeniul regenerabilelor. Cu o valoare totala de 400 milioane euro, numai primele 2 tranzactii reprezinta o treime din piata de M&A in Romania.

"Ceea ce nu inteleg esential unii politicieni este nivelul si asa scazut de atractivitate al Romaniei la nivel european/global (in 2013 tranzactiile in regiunea Europei Centrale si de Est au insumat aprox. 112 miliarde euro, pe cand in Romania au totalizat aprox. 1,18 miliarde euro, adica 1% din tranzactiile din regiune), fara energie regenerabila nu am fi fost nici la jumatate din acest 1%! Potrivit aceluiasi raport, in general piata de M&A din Romania s-a contractat usor in 2013 fata de anul precedent. Avand in vedere schimbarile legislative preconizate, piata tranzactiilor de energie regenerabila va fi in cadere libera, ceea ce va influenta intreaga piata de M&A. Ramanem totusi optimisti ca pe ultima suta de metri Romania se va trezi la realitate si va intelege care ii sunt interesele si cat de benefica i-ar fi energia regenerabila.", conchide Ciprian Glodeanu.