"Vestea buna a fost atat pentru FMI, cat si pentru Comisia Europeana, faptul ca bugetul pe anul viitor nu are o gaura, asa cum probabil aflasera dumnealor din presa romaneasca, ci se inchide foarte bine", a spus Valcov, la Senat. El a mentionat ca pe tema nivelului veniturilor de anul viitor a existat o divergenta cu reprezentantii FMI si ai Comisiei Europene.

"Pe ce nu ne-am inteles, si anume pe nivelul veniturilor, a ramas ca daca partea romana are dreptate si vom avea pe primul trimestru o crestere a veniturilor de 1 sau 2 miliarde, toate aceste sume vor fi directionate catre masuri de relaxare fiscala", a spus Valcov, conform Mediafax.

El a dat si un exemplu in acest sens. "Daca dupa primul trimestru vom vea ca avem incasari suplimentare de 2 miliarde, vom putea undeva, la jumatatea anului, sa luam masura de reducere a TVA cu 2%, daca vom vedea ca sunt 4 miliarde, vom putea merge cu 4%", a sustinut ministrul delegat pentru Buget, care a precizat ca totul tine de decizia politica, la acel moment.

Ce prevede acordul Guvernului cu FMI si CE

"Nu s-a pus problema ca acordul sa se rupa. Echipa tenhica de la nivelul ministerului a fost foarte buna. (..) Am pierdut nopti pentru a explica FMI si Comisiei Europene realitatea din economia romaneasca. (...) Prin acest agreement, si-au dat acordul ca acest buget este bine gandit, bine realizat si va putea dus la indeplinire", a mai afirmat Darius Valcov. Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor sa creasca de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzand o alocare de 0,4% pentru cofinantarea proiectelor UE, a anuntat premierul Ponta.

"Practic, vom avea un buget in suma totala de 238 miliarde lei, din care 225 sunt venituri si 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. De asemenea, s-a acceptat de catre partenerii nostri internationali estimarea unei cresteri economice egale cu cea din 2014, de 2,5% din PIB. Pentru proiecte cofinantate, europene, sunt prevazute, fiind vorba despre doua exercitii bugetare care se suprapun, 2007-2013 si 2014-2020, sume suplimentare de 19 miliarde lei din bugetul de stat si 9 miliarde pentru autoritati locale", a spus Ponta, la finalul discutiei avute, marti, cu expertii Fondului Monetar International (FMI) si cei ai Comisiei Europene (CE).
Premierul a precizat ca are acordul FMI si CE pentru toate aceste cifre, inclusiv pentru un deficit bugetar de 1,83% din PIB.

Tendinta de crestere a incasarilor

"Am anuntat foarte clar ca daca, in primul semestru al anului 2015, aceasta tendinta de crestere economica, de crestere a incasarilor la buget si de incadrare in tintele de deficit se pastreaza, lucru pe care eu il cred absolut posibil pe baza datelor din ultimii doi ani si jumatate, atunci urmeaza sa examinam, in discutiile pe care le vom avea, noi masuri de relaxare fiscala, in special reducerea TVA pentru produse agricole", a adaugat Ponta.
Proiectul de buget pe anul viitor va fi aprobat vineri dimineata, in sedinta extraordinara de guvern si transmis catre Parlament, delegatia FMI si CE urmand sa revina in Romania la sfarsitul lunii ianuarie pentru evaluarea acordului in vigoare.

Seful Executivului a asigurat ca proiectul de buget nu va include taxe si impozite suplimentare, mentine cota unica de impozitare de 16%, reduce taxa pe constructii speciale de la 1,5% la 1% si mentine masurile anuntate anterior, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte, TVA-ul redus de 9% la paine, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, majorarea pensiei cu 5%, cresterea venitului minim garantat de la 350 lei la 400 lei, dublarea alocatiei pentru copiii din familiile cu venituri reduse, indexarea cu 16% a indemnizatiei persoanelor cu dizabilitati, cresterea salariului minim de la 900 lei la 975 lei de la 1 ianuarie si la 1.050 lei de la 1 iulie 2015, cresterea veniturilor angajatilor din sanatate si educatie.

Ponta a asigurat ca anul viitor nu vor exista modificari nici in ceea ce priveste majorarea taxelor si impozitelor locale pentru persoanele fizice. El a precizat totodata ca anul viitor vor fi din nou platite in avans, ca si in acest an, titlurile executori castigate in instanta de catre bugetari pentru drepturi salariale restante, de aceasta data prin plata in avans a transei aferente anului 2016, aceasta urmand sa fie ultima astfel de plata.

La acest moment nu exista insa un acord pentru o alocare suplimentara destinata armatei.

Surse din Guvern au declarat anterior ca expertii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene au agreat un deficit de 1,4% pentru anul viitor, iar negocierile cu Guvernul se axeaza in prezent asupra unei alocari suplimentare pentru cofinantare, fara insa sa existe un acord pentru fonduri suplimentare la armata. Suma discutata de cele doua parti pentru a fi alocate suplimentar pentru cofinantarea proiectelor europene este echivalenta cu 0,4-0,5% din PIB, peste deficitul de 1,4%.

"La acest moment nu exista insa un acord pentru o alocare suplimentara destinata armatei", au adaugat sursele. Expertii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene au venit la Guvern, marti dimineata, pentru o discutie cu premierul Victor Ponta. Fondul Monetar International si Comisia Europeana au cerut Guvernului sa reduca deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea romana a considerat-o inacceptabila, luand astfel in calcul intreruperea discutiilor daca nu este agreat un deficit de 1,4%.

Citeste si:

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansata joi seara, cu argumentul ca nu mai trebuie sa existe o diferenta intre deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza platilor efective realizate intr-un an, ci pe baza angajamentelor de plata si a termenelor legale pentru achitarea obligatiilor) si cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), asa cum s-a intamplat in anii anteriori.

Diferenta de viziune dintre FMI si CE, pe de-o parte, si Guvernul roman a fost confirmata de catre ministrul delegat pentru Buget, Darius Valcov, in interventii televizate, care a precizat ca aceasta solicitare nu va fi acceptata sub nicio forma si ca singurul sau mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor sa fie fixat la 1,4%, cu o posibila majorare pentru co-finantari la proiectele europene de investitii.

Luni, surse din Guvern au transmis ca FMI si CE ar fi renuntat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% si ca negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%. Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat ca nu crede, la acest moment, ca acordul Romaniei cu FMI va fi "rupt", explicand ca este o perioada de negocieri care pot fi dure, dar arata ca un deficit de 0,9% este inacceptabil si ca esentiala este discutia cu Comisia Europeana, deoarece "acolo sunt marile probleme". El a precizat ca Romania are un acord cu FMI care va expira anul viitor si despre care nu crede ca va fi reinnoit, deoarece "nu e cazul", dar a aratat ca, din ce in ce mai mult, rolul esential in discutiile unui stat membru il are Comisia Europeana, pentru Tratatul Fiscal.

"Discutiile sunt legate de modul in care putem sa respectam 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim doua lucruri, amandoua altfel importante: in primul rand, ca promisiunea facuta Romaniei, ca tara de granita cu Ucraina, de a avea dreptul de a-si mari cheltuielile de aparare cu 0,3% din PIB sa fie respectata. Deocamdata, comisia spune: "Da, stim ca la NATO ati vorbit asa, dar noi nu suntem de acord". Al doilea lucru mai important chiar decat cel legat de cheltuielile de aparare este un fond special - noi am cerut 0,5% din PIB - care sa fie folosit doar in exclusivitate pentru cofinantarea proiectelor europene (...) Cred ca nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun inca un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esential este relatia noastra, cum este a oricarei tari membre, cu Comisia Europeana, acolo sunt marile probleme. Sa stiti ca Franta n-are niciun acord cu FMI dar are o disputa cu Comisia legata de deficit, care e de vreo trei ori cat al Romaniei, 4,7 cred ca este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-as vrea sa fim totusi elevii model acceptand totusi niste conditii care ne impiedica sa ne dezvoltam intr-un ritm accelerat", a spus Ponta.

Inaintea inceperii discutiilor, surse oficiale au declarat ca Guvernul va negocia cu expertii FMI si CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmand sa fie utilizat exclusiv pentru armata si co-finantare, dar si la acest nivel sunt necesare masuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli. Potrivit acestora, Finantele trebuie sa acopere in principal gauri bugetare care vin din masurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an si care au dus si la suspendarea acordului cu FMI si CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adauga alte masuri promise in perioada electorala, printre care majorari de pensii si salarii peste indexarea cu rata inflatiei.

Tinta de deficit bugetar stabilita pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care Romania s-a angajat sa il atinga in 2015. Expertii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene se afla la Bucuresti strict pentru discutii privind bugetul pe anul viitor.