In 2004, noi state au aderat la Uniunea Europeana: Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia, din Est, Malta si Cipru, din Sud (UE-10). Avand temerea ca forta de munca ieftina din Est ar putea afecta piata muncii, 12 din cele 15 state mai vechi din UE (UE-15) au impus o perioad a de tranzitie de la doi pana la sapte ani statelor din est, in ceea ce priveste libertatea de circulatie a noilor cetateni UE, informeaza NewsIn. Perioada de tranzitie a fost stipulata in tratatul de aderare, existand si posibilitatea aplicarii clauzei de salvgardare pentru acestia.

Malta si Cipru au scapat de restrictii, in schimb, noile state membre au primit si ele dreptul sa invoce reciprocitatea fata de aceste masuri. Doar trei tari din cele 15, care formau Uniunea la iceputul lui 2004, au lasat libera piata muncii pentru estici: Marea Britanie Suedia si Irlanda. Marea Britanie a stabilit sa traduca un plan de registrare obligatorie a muncitorilor. Toate celelalte membre ale UE-15 au decis sa mentina regimul permisului de lucru, combinat uneori cu aplicarea unor cote pe an pentru muncitorii est- europeni, conform raportului Comisiei Europene din februarie 2006. In conformitate cu Tratatul de Aderare semnat in 2003, libera circulatie a fortei de munca poate fi refuzata pentru o perioada de maximum sapte ani.

Ungaria, Polonia si Slovenia au invocat principiul reciprocitatii vizavi de cele 15 vechi state membre UE. Toate cele 10 state nou intrate UE si-au deschis si ele portile pe piata, pentru muncitori, conform raportului Comisiei Europene din februarie 2006.

Libera circulatie a muncitorilor este una dintre libertatile fundamentale garantate de dreptul comunitar. Muncitorii se bucura de aceasta libertate inca de la fondarea Comunitatii Europene, 1957. Tratatul de la Roma prevedea realizarea unei piete comune, in care sa fie asigurata libertatea de circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalului si fortei de munca.

Articolul 39 se aplica asa-numitilor muncitori migranti, adica cetatenilor unui stat membru care pleaca din tara lor de origine pentru a merge sa munceasca intr-un alt stat membru, inclusiv in cazul celor care revin ulterior in tara de origine. Articolul se aplica numai salariatilor. Muncitorii independenti, studentii, pensionarii si persoanele inactive fac obiectul unor alte dispozitii ale dreptului comunitar. Conform prevederilor Curtii Europene de Justitie, unele drepturi se extind si in cazul membrilor familiei muncitorului. Acestia au dreptul de a locui impreuna cu el in statul-gazda, precum si dreptul la tratament egal atunci cand e vorba, de pilda, de educatie si avantaje sociale. Unii membri ai familiei au, de asemenea, dreptul de a munci in tara-gazda.

Libera circulatie este ingradita in numai doua situatii, strict delimitate, care pot constitui exceptii. Prima este articolul 48, alin.4, din Tratatul de la Roma: nu sunt incluse in sfera sa de reglementare locurile de munca din sectorul public. Mai exact, acest sector cuprinde locurile de munca ce presupun exercitarea autoritatii publice conferita de legislatia nationala si respectiv locurile de munca ce prin activitatea desfasurata asigura protectia si realizarea intereselor fundamentale ale statelor membre.

Intr-o a doua situatie, libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata pentru motive de ordine publica, de securitate publica, ori de sanatate publica, conform unui articol de pe site-ul www.europeana.ro din 8 iulie 2004. 12 din cele 15 state membre UE au motivat aceasta a doua situatie pentru a impune restrictii statelor din Est nou intrate.

Raportul Comisiei Europene din februarie 2006

Raportul Comisiei Europene din februarie 2006 a indicat faptul ca foarte putini cetateni originari din noile state membre s-au orientat catre vechile state membre. Cetatenii din UE-10 reprezentau mai putin de 1% din populatia apta de munca a UE-15, exceptie facand Austria (1,4%) si Irlanda (3,8%). Raportul a mai aratat ca nu s-a inregistrat o migratie foarte mare a muncitorilor din est catre cele trei state care si-au deschis granitele pietei muncii. Cele trei state au beneficiat, in aceasta perioada, de rate mai mari de crestere fata de celelalte 12 state membre UE si de o rata mai scazuta a somajului.

Comisarul european pentru probleme de munca, cehul Vladimir Spidla, afirma, la aceeasi data, ca deschiderea pietii muncii nu a dus la trimiterea in somaj a cetatenilor statului cauza, ci la crearea mai multor locuri de munca, in special Marea Britanie si Irlanda.

Marea Britanie a inregistrat, ultimii doi ani, 200.000 de persoane din est in cautarea unui loc de munca, Irlanda in jur de 150.000 iar Suedia a emis 3.500 de permise de rezidenta in 2004 pentru muncitori. In Austria, pana la data raportului, din totalul permiselor emise muncitorilor est-europeni 87% au fost pentru o perioada de mai putin de 6 luni (85% in prima jumatate a anului 2005), 12% (14% in 2005) pe o durata de sase luni, si 2% (0% in 2005) pentru o perioada mai lunga de un an.

Germania a dat, cu restrictii, aproape 500.000 de permise de munca, perioada dintre 2004 si 2005, pentru cetatenii UE din est. In Olanda, au fost emise aproximativ 24.400 de permise 2004. Datorita numarului mare de muncitori sezonieri au fost inregistrati 13.000 de muncitori permanenti.
In Italia, muncitorii sezonieri au primit 76% din autorizatiile de munca emise in anul 2004 si 71% in 2005. Din totalul autorizatiilor emise in Franta, 2004, 74% au fost pentru muncitorii sezonieri, 11% pentru muncitorii temporari, 5% pentru cei permanenti si 10% pentru alti beneficiari.

Prea putin pasionati de agricultura si pescuit

Conform statisticilor furnizate de Eurostat, muncitorii din cele zece noi state sunt mai bine reprezentati sectorul constructiilor (15% pentru muncitorii UE 10 si 8% pentru muncitorii indigeni). In plus cei mai multi muncitori UE 10 lucreaza domeniul hotelier, al restaurantelor si al transporturilor si cei mai putini lucreaza in agricultura si pescuit (3%).

Concluziile raportului Comisiei Europene au aratat ca fluxul de muncitori intre UE-10 si UE-15 este limitat si nu este atat de mare cat sa afecteze piata muncii in Uniunea Europeana general. In plus, fluxul de muncitori din statele vechi membre UE cele 10 noi state membre, respectiv in cadrul UE-10, este neglijabil, conform tabelului de mai jos. Procentul noilor membri UE in populatia rezidenta a fiecarui stat UE 15 a fost relativ stabila inainte si dupa extindere, exceptand Mare Britanie, Austria si Irlanda, unde s-au inregistrat cresteri semnificative.

Conform raportului, fluxul de muncitori care a urmat dupa procesul de extindere a Uniunii a avut efecte pozitive asupra economiei statelor membre mai vechi (cele 15) prin faptul ca muncitorii UE-10 au contribuit la performanta pietii muncii, sustinand cresterea economica si raporturi financiare mai bune.

Desi a impus masuri restrictive, conform datelor publicate de Centrul Olandez pentru Salarii si Munca, in lunile mai, iunie si iulie 2004, au fost acordate 11.000 de permise de munca, muncitorilor proveniti din tarile est europene ce au aderat la UE. Spre deosebire de anul 2003, cand au fost acordate aproape 5.000 de permise, in anul 2004 s-a inregistrat o dublare a numarului lor. 8.500 din aceste permise au fost acordate polonezilor, conform unui articol de pe site-ul www.europeana.ro din 17 august 2004.

Guvernul irlandez a dat publicitatii, in 6 august 2004, datele unui raport care arata ca aproape 26.000 de oameni din noile tari membre UE au incercat sa se angajeze Irlanda ultimele trei luni, reprezentnd o crestere de zece ori fata de primele patru luni ale anului cand au fost eliberate permise pentru cetatenii acelorasi tari. Majoritatea muncitorilor care au cautat un loc de munca in Irlanda provin din Polonia, Lituania, Cehia si Slovacia, conform unui articol de pe site-ul www.europeana.ro din 11 august 2004.
Pozitii

Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) a anuntat ca impactul extinderii asupra migratiei este probabil "mai putin dramatic" decat se preconiza. De fapt, OIM a apreciat ca noile state membre vor deveni principalele tinte pentru imigranti, fiind considerate economii in plina ascensiune. O serie de oficiali europeni au militat pentru liberalizarea pietei muncii pentru noii membrii din Estul Europei.

Comisarul european pe probleme de munca, Vladimir Spidla, a afirmat ca, in ciuda temerilor opiniei publice si a nivelului alt de somaj, Uniunea Europeana are nevoie de emigranti, conform ziarului britanic The Telegraph, din 10 februarie 2006. "Libera circulatie a fortei de munca nu a avut efecte negative asupra pietelor de munca ale UE-15. Din contra, statele individuale si Europa ca intreg au avut de castigat", a declarat comisarul european pentru Munca, Vladimir Spidla, potrivit unei stiri a Agentiei NewsIn, din 17 aprilie 2006. In opinia sa, libera circulatie pe piata de munca este cea mai importanta dintre libertatile Uniunii.

Vicepresedintele pentru industrie al Comisiei Europene, Gunther Verheugen a afirmat, februarie 2006, ca restrictiile impuse pe pietele de munca pentru cetatenii originari din noile state membre foste comuniste au motivatii pur politice, neexistnad vreo justificare economica. Acesta a sustinut si ca Germania, tara sa de origine, ar trebui sa se pregateasca pentru deschiderea pietei de munca cel mai tarziu pana in 2011.

Europarlamentarii au sustinut in aprilie 2006, conform unui articol din 4 aprilie din Deutsche Welle, ca ingradirea libertatii de miscare a fortei de munca incurajeaza economia subterana. De asemenea, europarlamentarii celor mai importante fractiuni politice au cerut ca accesul angajatilor din estul Europei pe piata muncii din Uniunea Europeana sa fie garantat incepand cu 2009. Conform aceluiati articol, din 2004 si pana in aprilie 2006, in Irlanda au fost inregistrati 85.000 de angajati din noile state membre, acestia fiind in special polonezi, unguri si cehi. Italia, tara care a impus restrictii noilor veniti, a stabilit o strategie de impunere a unei anumite cote de angajati straini, iar Germania si Austria au stabilit ca pana in 2009 vor adopta masuri protectioniste si nu vor permite accesul pe piata muncii a cetatenilor din noile state membre.

Libera circulatie, pilonii pietei libere

"Libera circulatie a fortei de munca este unul dintre pilonii pietei libere a UE. Restrictiile sunt incompatibile cu strategia de la Lisabona si de aceea am pledat pentru totala libertate de circulatie inca de la inceperea negocierilor de aderare. Acesta este singurul mod de a ajunge la o Europa competitiva si inovatoare", a declarat adjunctul ministrului ceh de Externe, Vladimir Muller.

Raportul din februarie al Comisiei "nu ia in considerare efectele perioadelor de tranzitie", a declarat insa secretarul de stat pentru Munca din Germania, Gerd Andres. "De asemenea, amplasarea geografica este foarte diferita in cazul Germaniei si Austriei fata de cel al Frantei si Marii Britanii", a subliniat el, conform Agentiei NewsIn din 17 aprilie 2006.

Austria a ramas unul dintre cele mai nepermisive state din UE fata de muncitorii veniti din est. Viena este decisa sa continuie aplicarea restrictiilor pentru ca cel putin trei ani. "Nu ne confruntam cu un nivel deosebit de mare al somajului, dar previziunile pe termen lung nu sunt bune", a declarat ministrul Muncii, Martin Bartenstein. Acesta reafirma, conform EU Observer din 18 august 2006, ca tara sa va mentine si in 2008 barierele impotriva muncitorilor veniti din statelelor din est.

In Germania, guvernul de la Berlin a decis continuarea perioadei de tranzitie pentru inca trei ani. Unul dintre principalele motive ar fi fost nivelul ridicat al somajului, mai ales in statele federale de la granita cu Cehia si Polonia.
Guvernul belgian, care se confrunta cu un nivel al somajului de peste opt%, era decis sa mentina restrictii sectoriale pe piata muncii dupa 1 mai 2006. "Unele state au deschis deja granitele pietei de munca. Altele vor decide in curand daca vor mentine granitele inchise pentru inca trei ani. Noi nu facem nici una, nici alta", a declarat premierul Guy Verhofstadt.

In martie 2006, se considera ca era probabil ca Danemarca sa decida restrictii mai putin severe dupa 1 mai. "De la 1 mai, Danemarca nu va mai avea probabil nevoie de aranjamente de tranzitie", a spus un oficial din Ministerul Muncii. Copenhaga intentioneaza sa-si deschida piata muncii gradual in urmatorii trei ani, conform NewsIn. La inceputul lunii martie 2006, Franta a decis "o ridicare treptata si sub control a restrictiilor". Deschiderea partiala a pietei sale de munca urma sa inceapa cu sectoarele in care era nevoie de mana de lucru (ingrijire sociala si de sanatate, hoteluri, catering, transport si comunicatii). Partenerii sociali ai Frantei erau in favoarea ridicarii imediate a restrictiilor, in pofida faptului ca rata somajului era de 9,6%. Aproape 20% dintre someri faceau parte din categoria de varsta 18-25 de ani.

Guvernul olandez nu a decis, in martie, daca va anula restrictiile. Potrivit unor estimari oficiale, circa 30.000 de persoane originare din cele opt state membre UE, ai caror cetateni sunt vizati de restrictii lucrau in aceasta tara in 2005, reprezentand circa 0,25% din populatia activa din Danemarca. Potrivit publicatiei electronice EUObserver din 17 aprilie 2006, Guvernul olandez a dat inapoi in privinta planurilor initiale de deschidere totala a pietei muncii, amanand luarea acestei decizii pana la sfarsitul anului. Guvernul de centru-dreapta de la Haga propusese, la sfarsitul lunii martie, sa ridice restrictiile de la 1 ianuarie 2007, dar o dezbatere parlamentara pe aceasta tema, care a avut loc la 12 aprilie, a evidentiat o puternica opozitie fata de acest plan, principalele doua partide cerand mai multe garantii in privinta protejarii pietei interne a muncii.

Guvernul a anuntat ca va raspunde acestor temeri pana la sfarsitul anului. Olanda urma sa anunte Comisia Europeana ca va mentine restrictiile in vigoare. Olanda aplica, in 2006, un sistem de contingenta (cote) pentru permisele de munca in unele sectoare unde se inregistreaza un deficit al mainii de lucru. Unele dintre aceste cote au fost deja marite de la 1 mai, dar Cabinetul se confrunta cu opozitia Parlamentului si in aceasta privinta.

In Italia, in aprilie 2006, se considera ca se vor mentine probabil restrictiile cel putin pana in 2009, cu toate ca circa 48.000 de imigranti din UE-8 au fost contabilizati in aceasta tara in 2005, contrastand cu cota de 75.000 stabilita de Roma pentru anul respectiv, conform unui material al Agentiei NewsIn, din 17 aprilie 2006. Incepand de la 1 mai 2006, Italia a marit aceasta cota anuala la 170.000. Contrar previziunilor, in 21 iulie 2006, Italia a decis sa-si deschida complet piata muncii pentru cetatenii din noile state membre ale Uniunii, eliminand astfel restrictiile existente. Ministrul de Interne italian, Giuliano Amato a declarat, la finalul sedintei de guvern in urma careia s-a luat aceasta decizie, ca "In sfarsit, este posibil sa fii italian in Polonia si polonez in Italia, fiind - in acelasi timp - cetatean european cu drepturi egale", conform Agentiei NewsIn care citeaza AFP.

Decizia executivului italian a survenit la numai cateva zile de la descoperirea in Italia a unei tabere de muncitori ilegali polonezi, care lucrau in conditii inumane, ceea ce a dus la sinuciderea a patru dintre ei. Comisarul pentru afaceri sociale, Vladimir Splida, a declarat ca "Deschiderea pietei muncii catre cetatenii tuturor statelor membre UE va fi benefica pentru economia italiana si pentru tara in general".

Citeste si:

Finlanda a anuntat, in 10 februarie 2006, ca este de acord sa ridice barierele puse in fata fortei de munca provenite din cele 8 state excomuniste. Pana acel moment, cetatenii UE din est trebuiau sa ceara un permis de munca in Finlanda daca doreau sa munceasca aceasta tara, iar acest permis era conditionat de faptul ca slujba pentru care ei il cereau nu putea fi ocupata de un cetatean finlandez. Spania, Portugalia, Finlanda si Grecia au decis sa renunte la restrictii la 1 mai 2006.

O serie de state din UE-15 au revizuit politicile materie de imigratie si acordare de azil. Astfel, Guvernul britanic a anuntat o politica de imigratie controlata in august 2006, folosind un sistem de puncte care ar favoriza imigrantii cu meserii necesare pe piata britanica a muncii. Noul sistem se va aplica cetatenilor noilor state membre UE, Romania si Bulgaria. Planurile ministrului britanic de interne John Reid includ o mai buna supraveghere a granitelor. Pana in 2008, solicitantii de viza din tarile cu grad ridicat de risc au nevoie de pasapoarte biometrice si vor fi amprentati si verificati inainte de a sosi in Marea Britanie.

Proiectul stipuleaza, de asemenea, procesarea mai rapida a cererilor de azil pentru ca, pana in 2009, 75% dintre acestea sa fie rezolvate in sase luni si 90% pana in 2011. Germania si-a deschis, de la 1 ianuarie 2005, frontierele pentru numar limitat de imigranti cu anumite calificari, permitand recrutarea inginerilor, informaticienilor si cercetatorilor. Potrivit unei noi legi, procedurile de eliberare a permiselor de rezidenta au fost simplificate, iar studentii straini care au absolvit institutii germane au primit un termen de gratie de un an pentru a-si gasi de lucru in aceasta tara. Imigrantii trebuie sa urmeze cursuri obligatorii de integrare si limba.

Cursuri de literatura pentru emigranti

Guvernul olandez a renuntat la traditionala sa toleranta, in favoarea uneia dintre cele mai aspre legi ale imigratiei din Europa, care a intrat in vigoare in martie. Potrivit acestei legi, cei doritori sa emigreze in Olanda trebuie sa urmeze un curs de limba si literatura de 375 de ore. Principala poarta de intrare in Europa a imigrantilor ilegali, Spania a aprobat reglementari noi in domeniu in decembrie 2004. Acestea au inclus o amnistie partiala a celor 800.000 de imigranti ilegali. Toti imigrantii care aveau un contract de munca de cel putin sase luni si nu aveau cazier penal au putut sa isi regularizeze situatia.

Migratia a creat si nemultumiri

Deschiderea pietei muncii pentru lucratorii polonezi a creat si nemultumiri. Oficiali ai Ambasadei Polone la Bucuresti au afirmat, pe 30 iunie 2006, intr-o conferinta de presa, ca la doi ani dupa aderarea Poloniei la Uniunea Europeana, 70% dintre polonezi cred ca tara lor nu s-a schimbat nimic, conform agentiei NewsIn. In plus, unul dintre efectele aderarii la UE pe tremen lung este migratia populatiei, cei mai multi polonezi circa 300.000 anual migrand spre Germania, in special sezonier. Peste 200.000 pleaca in fiecare an spre Marea Britanie si aproape 50.000 spre Irlanda.

De asemenea, consulul general al Poloniei, Janusz Wach, a declarat, pe 11 septembrie 2006, ca peste 3.000 de polonezi, care au sosit in Marea Britanie in cautare de munca, dupa ce tara lor a aderat la UE, traiesc pe strazi, conform Agentiei de stiri NewsIn care citeaza Reuters. Consulul a adaugat ca "Nimeni nu cunoaste adevarata amploare a problemei, dar am auzit ca sunt aproximativ 1.000 in Londra si probabil 2.000, 3.000 in toata Marea Britanie". Peste 425.000 de persoane din Europa de Est au primit permisiunea sa lucreze Marea Britanie dupa ce tarile lor au aderat la UE, in 1 mai 2004.

Aproximativ 60% dintre ei sunt polonezi. Majoritatea si-au gasit de munca, dar unii nu au reusit si dorm pe strazi. "Unii s-au indreptat spre consum de droguri, activitati criminale si, se pare, prostitutie", a declarat Janet Haddington, care conduce echipa guvernului local care se ocupa cu problema persoanelor fara adapost din Westminster, din centrul Londrei. "Am vazut numeroase cazuri de lideri de gasti care abuzeaza de indivizii vulnerabili", a adaugat aceasta.

Marea Britanie ar putea fi asaltata de un nou val de imigranti din Europa si Bulgaria, daca acestea vor adera la UE anul viitor, sau 2008. Organizatia va lua o decizie asupra datei de extindere la sfarsitul lunii septembrie 2006. Guvernul britanic va decide atunci daca va deschide piata muncii pentru cele doua natiuni asa cum a facut pentru cele 10 state care au intrat in 2004.

Conform editiei electronice a ziarului The Irish Times din 17 august 2006, guvernul irlandez a anuntat ca se pregateste sa ia masuri ca urmare a unei cresteri rapide a populatiei cauzate de un aflux de imigranti fara precedent, creand o structura politica transministeriala. Lipsa unei strategii pentru a veni in intampinarea nevoilor si solicitarilor imigrantilor a luat prin surprindere guvernul irlandez, mai ales in ceea ce priveste plata alocatiilor familiale, care trebuie acordate cetatenilor irlandezi si din statele membre UE, precizeaza Irish Times. Oficiali guvernamentali cu rang inalt de la Dublin au afirmat ca printre masurile avute in vedere se numara numirea unui ministru de stat care sa se ocupe de o comisie guvernamentala speciala.

Comisia va trebui sa examineze oportunitatea organizarii unor cursuri de limba engleza pentru copiii imigrantilor cu varsta scolara, sa analizeze rata ridicata a somajului in randul anumitor grupuri de cetateni straini, implicatiile imigratiei asupra cererilor de locuinte sociale si de ajutoare sociale, urmand ca apoi sa propuna solutii pentru rezvolvarea acestei probleme. Discutiile guvernamentale au fost generate de statisticile oficiale care au aratat ca in august 2006 numarul imigrantilor est-europeni care sosesc in Irlanda este mai mare decat in orice alta perioada de la extinderea UE din mai 2004.

Mai mult de 250.000 de muncitori imigranti - majoritatea din Polonia, Letonia si Liturania - s-au inregistrat la Serviciul Public pentru Personal (PPS) in ultimii doi ani. In luna iulie a acestui an sa, s-a registrat un numar record de 19.000 de muncitori straini. Mai mult, estimarile neoficiale au sugerat ca numarul real al imigrantilor ar fi de 400.000, similar cu cel inregistrat in state mai mari, precum Marea Britanie sau Statele Unite, ceea ce ar reprezenta 10% din populatia Irlandei, conform NewsIn din 17 august 2006.

Migratia fortei de munca din Estul Europei in Marea Britanie

Comisarul european pentru Comert, britanicul Peter Mandelson, considera ca instalatorii polonezi, soferii letoni si chelnerii slovaci nu au daunat, ci, dimpotriva, au contribuit pozitiv la economia britanica, conform agentiei NewsIn din 17 aprilie 2006.

BBC Newsnight a prezentat un sondaj, citat de agentia NewsIn in data de 7 iulie 2006, care a aratat ca aproape o treime dintre muncitorii polonezi care au venit recent in Marea Britanie nu s-au inregistrat oficial. Acelasi sondaj a aratat ca guvernul britanic a subestimat semnificativ numarul imigrantilor veniti din Europa de Est. Sondajul BBC a estimat ca circa 100.000 de polonezi si-au adus sau intentioneaza sa isi aduca familiile in Marea Britanie.

Newsnight, care a citat cele mai recente statistici guvernamentale, a precizat ca 400.000 de est-europeni si-au inregistrat, din mai 2004, contractele de munca in Marea Britanie. Intre acestia erau 225.000 de polonezi. De asemenea, studiul a sugerat ca ar putea fi inca 115.000 de polonezi - si un total de inca 200.000 de est-europeni, pe care guvernul nu i-a luat in calcul.

Sondajul BBC a constatat ca somajul si salariile mici au fost principalii factori care i-au determinat pe polonezi sa migreze in Marea Britanie.Pe 22 august 2006, conform BBC, guvernul Marii Britanii a anuntat ca in ultimii doi ani au venit aproape o jumatate de milion de imigranti din cele opt tari est europene care au aderat la Uniunea Europeana. Cifra inseamna cu aproape 30 de ori mai multi decat estimasera autoritatile britanice.

Ministrul comertului, Alistair Darling a afirmat, conform aceleiasi surse, ca imigratia va fi controlata corespunzator si ca atunci cand Romania si Bulgaria vor adera nu va mai fi dusa o politica a portilor deschise.
Conform Agentiei de Stiri NewsIn din 17 august 2006, autoritatile din Marea Britanie erau alarmate de proportia imigrantilor, care a depasit cu mult estimarile oficiale si care ameninta sa creeze dezechilibre in sistemul serviciilor publice.

Dreptul muncitorilor romani de a munci in UE dupa integrare

Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (ca si tratatele celor 10 state care au aderat in 2004) cuprinde prevederi care permit statelor membre sa aplice anumite perioade de tranzitie pentru Romania si Bulgaria. In aceste perioade, nu se aplica prevederile comunitare referitoare la libera circulatie a fortei de munca, ci prevederile legislatiei nationale a statului care introduce perioada de tranzitie, iar aceasta restrictioneaza accesul pe piata fortei de munca a acelei tari. In perioada de aplicare a prevederilor tranzitorii, Austria si Germania pot limita ocuparea temporara a fortei de munca in domenii considerate "sensibile", in cazul in care se inregistreaza dezechilibre serioase pe pietele de munca in sectoarele respective.

Conform centrului de informare al Ministrului Integrarii, vechile state membre UE sunt obligate sa liberalizeze pietele de munca dupa primii cinci ani de la aderarea noilor state membre. Totusi, in cazul in care se inregistreaza dezechilibre serioase pe pietele nationale de munca, vechile state membre pot sa prelungeasca cu inca doi ani perioada tranzitorie, cu notificarea, in prealabil, a Comisiei Europene. Cu acordul Comisiei, exista posibilitatea ca vechile state membre care nu au impus sau care au renuntat la perioadele tranzitorii sa invoce, in intervalul "2+3+2" (ani), o clauza de salvgardare, care sa le permita introducerea/reintroducerea acestora, in cazul in care apar dezechilibre serioase pe pietele de munca respective.

In acest moment (septembrie 2006), nu si-au definitivat pozitia cu privire la deschiderea pietei muncii toate statele membre, conform centrului de informare al Ministerului Integrarii. In privinta restrictiilor pe care Romania le-ar putea impune, secretarul de stat la Ministerul Integrarii, Leonard Orban a declarat, in 30 august 2006, pentru agentia NewsIn, ca Romania are dreptul stipulat in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana sa impuna restrictii pentru accesul pe piata fortei de munca proprii.

Orban a mai precizat ca decizia de a folosi aceasta prevedere din Tratatul de aderare este una politica si eventuala aplicare a acesteia ar putea avea loc numai dupa luna noiembrie a anului 2006. Atunci, a adaugat Orban, vor fi cunoscute si hotararile tarilor care in acest moment se afla abia la nivelul dezbaterii despre oportunitatea impunerii restrictiilor pentru accesul romanilor si bulgarilor pe piata de munca din tarile UE.

"Principiul reciprocitatii", cea mai buna solutie

De asemenea, presedintele Traian Basescu a declarat, intr-un interviu acordat International Herald Tribune ca, in eventualitatea in care unele tari din UE vor ingradi accesul romanilor la piata de munca, Romania va aplica masuri similare pentru cetatenii acelor tari. In acest context, secretarul de stat in Ministerul Muncii, Daniela Andreescu a declarat ca Romania ar putea decide, in decembrie, aplicarea "principiului reciprocitatii" pentru strainii care vor veni la munca, ca o masura de protectie a fortei de munca proprii si nu ca o razbunare fata de tarile care vor restrictiona accesul romanilor.

"Autoritatile romane urmeaza sa decida asupra posibilitatii aplicarii de restrictii la circulatia muncitorilor straini din tarile membre care vor impune perioade tranzitorii, pana la sfarsitul lunii decembrie. Este posibil sa se ia decizia aplicarii principiului reciprocitatii, decizie ce nu are in vedere un act de razbunare, ci doar o masura de politica interna, care are ca scop protejarea fortei de munca proprii, corelata cu politica externa si tinandu-se cont de optiunile populatiei din Romania", a spus Andreescu.

In prezent, Departamentul pentru Munca in Strainatate (DMS) din Ministerul Muncii a mobilizat societatea civila, organizatiile patronale si institutiile statului pentru realizarea unui studiu pentru a afla parerea societatii romanesti despre prezenta strainilor pe piata muncii din Romania. In acest scop, DMS a elaborat chestionare referitoare la situatia pietei interne a locurilor de munca, situatia integrarii strainilor pe teritoriul Romaniei si a problemelor care apar legat de acestia. Chestionarele vor fi evaluate la sfarsitul lunii septembrie. In functie de rezultatul acestui studiu Romania va lua o decizie, de a impune sau nu restrictii, a mai spus Andreescu.

In primul semestru al anului 2006, la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) erau active 3.370 de permise de munca pentru cetatenii straini. In prezent, pentru a lucra in Romania, strainii au nevoie de viza de sedere in scop de munca si de permis de munca. Presedintele Parlamentului European, Josep Borell, a declarat, pe 21 septembrie 2006, ca nici unul dintre participantii la conferinta presedintilor grupurilor politice din PE nu a sugerat impunerea unor clauze de salvgardare Romaniei si nici limitari pe piata muncii europene pentru romani.

"Nu stiu de restrictii sau limitari, stiu doar ca nimeni nu le-a sugerat. Insa nu stiu daca Executivul european se gandeste la ele", a spus presedintele Parlamentului European, referindu-se la Comisia Europeana, in cadrul unei conferinte de presa comune cu premierul Tariceanu, la Bruxelles.Borrell a sustinut ca "toata lumea la Bruxelles asteapta ca raportul CE despre Romania sa fie unul pozitiv si ca Romania sa se integreze in UE in 2007".

Comisia Europeana va prezenta, in 26 septembrie, raportul de monitorizare in care ar trebui sa apara 1 ianuarie 2007 ca data a integrarii in UE si posibila recomandare a unor clauze de salvgardare sectoriale.Romania va primi, incepand cu anul 2007, aproximativ 500 de milioane de euro pe an pentru masuri active de ocupare a fortei de munca, potrivit Ministerului Muncii.