Este vorba de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) care, anual, printeaza peste 11 milioane de acte administrative fiscale (somatii de plata, notificari de depunere, declaratii fiscale, decizii de calcul accesorii si instiintari de stingere a creantelor etc.), ceea ce inseamna o medie lunara de 934.115 – in 2015.

Comparativ, in 2009-2010, ANAF printa, la aceeasi imprimerie din Ramnicu Valcea, 3,6 milioane de documente, de aproape patru ori mai putine.

Printarea se realizeaza la unitatea de Imprimare Rapida Valcea, infiintata in anul 2009 prin Ordinul nr. 1319/2009 emis de Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, ca serviciu specializat in tiparirea centralizata a actelor administrativ-fiscale emise de organele fiscale competente, precum si in pregatirea si predarea corespondentei la oficiul postal, in vederea expedierii acestora catre contribuabilii persoane fizice si juridice.

„In acest sens, Unitatea de Imprimare Rapida primeste si proceseaza, de maniera automata, datele transmise de catre unitatile fiscale operative cu atributiuni in administrarea acestora, referitoare la somatii de plata, adrese de infiintare si decizii de ridicare popriri bancare, notificari nedepunere declaratii fiscale, decizii de calcul accesorii, instiintari privind stingerea creantelor, decizii de plati anticipate pentru activitati indepentente, notificari privind obligatiile restante la bugetul consolidat al statului”, explica, contactati de wall-street.ro, oficialii ANAF.

Cat costa trimiterea unei scrisori ANAF

Traim, totusi, in 2016, cand majoritatea facturilor pot (sau ar trebui sa poata) fi platite online, ducand astfel la economii substantiale din bugetul statului (buzunarul nostru in cazul ANAF), dar si reducerea costurilor pe alte orizontale – taierea copacilor, sortare, plantare, procesare etc.

Cheltuiala pentru trimiterea postala, la nivel de tara, a UNEI scrisori ANAF costa, in prezent, circa 4 lei. Per total deci, doar pentru livrarea documentelor, cheltuielile se ridica la circa 44 de milioane de lei (aproape 10 milioane de euro).

Cheltuielile sunt insa mult mai mari – si aici vorbim nu doar in bani, cat in natura.

Padurile tarii, distruse de inadaptarea la mijloacele moderne de comunicare

Hartia folosita pentru aceste instiintari „detine caracteristici fizice impuse de specificatiile tehnice ale echipamentelor de productie aflate in exploatare (sisteme de imprimare de mare capacitate si sisteme de implicuire automata). La acest moment nu se foloseste hartie reciclata”, mentioneaza ANAF.

In Romania, conform informatiilor puse la dispozitie de INS, in anul 2015 fata de anul precedent, volumul de masa lemnoasa recoltata a crescut cu 1,4%, pana la 18.133,1 metri cubi de lemn. Mai mult, suprafata regenerata a padurilor a scazut anul trecut cu circa 2,6%.

Bineinteles, in aceste date nu sunt incluse taierile ilegale, care, din pacate, inca exista (si „infloresc”) in Romania.

Cati copaci „taie” ANAF pentru somatii?

Un metru cub de lemn, in medie, produce circa 100.000 de hartii A4, sau destula energie pentru a permite unei masini sa parcurga 1.250 de kilometri, sau destula energie calorica pentru a incalzi o casa pentru doua luni.

Citeste si:

Deci, pentru a va face o idee, doar ANAF „taie”, anual, nu mai putin de 110 metri cubi de lemn (!), DACA actele administrative trimise de institutia de stat din Romania ar trimite, fiecarui contribuabil, O SINGURA foaie. Deseori insa, ANAF trimite doua sau chiar trei foi A4, la care se adauga plicul, realizat si el tot din hartie.

Altfel calculat. In medie, pentru a produce o tona de hartie A4, sunt necesari 24 de copaci de 12 metri inaltime si diametru de circa 18 centimetri.

Pentru a produce o tona de hartie, sunt necesare circa 55.000 de coli, iar ANAF trimite 11 milioane de facturi, deci minim 200 de tone de hartie, DACA fiecare factura are doar o singura foaie A4.

Pastrand limita minima si nepunand la socoteala nici plicurile, aceste date implica taierea a nu mai putin de 4.800 de copaci, pentru trimiterea actelor administrative.

De exemplu, Parcul Cismigiu, din Bucuresti, are 3.200 de arbori, dintre care 156 sunt ocrotiti de lege. Cu alte cuvinte, anual, ANAF distruge prin inadaptarea sistemului informatic „un Cismigiu” si inca putin dintr-un alt parc.

Mai grav este ca ANAF nu foloseste deloc hartie reciclata. Fiecare tona (circa 0,79 metri cubi de copaci – n.r.) de hartie reciclata salveaza 17 copaci de la taiere si economiseste o multime de alte resurse, precum combustibil, apa sau energia necesare pentru producerea hartiei.

La nivel global, aproape 4 miliarde de copaci, sau 35% din totalul copacilor de pe Pamant, sunt taiati si sunt folositi in industria hartiei. Acest lucru inseamna ca 2,47 milioane de copaci sunt taiati, in fiecare zi.

Si totusi, lucrurile se misca

ANAF incearca, alaturi de Ghiseul.ro si actualul Guvern, sa limiteze cat mai mult numarul de facturi fizice emise. Dragos Doros, presedintele ANAF, a anuntat recent ca, din aceasta toamna, romanii sa isi poata afla datoriile si sa le plateasca direct de pe sistemul Ghiseul.ro.

Ghiseul.ro se dezvolta:ANAF, gata sa fie inrolat, plati internationale

Ghiseul.ro se dezvolta:ANAF, gata sa fie inrolat, plati internationale

Acest lucru ar trebui, cel putin in teorie, sa se printeze, treptat, mai putine foi si, implicit, sa salvam ce a mai ramas din codrii Romaniei.

Bineinteles, toate companiile si entitatile juridice, fie private, fie de stat, ar trebui sa ia in calcul minimizarea costurilor prin reducerea numarului de foi implicate in procesele economice. Operatorii telecom, de exemplu, ofera clientilor posibilitatea de a opta exclusiv pentru factura electronica; la fel, Apple, in SUA, trimite toate informatiile electronice - chiar si la achizitii de produse din magazinele fizice.

Sursa foto: Shutterstock: Catalin Petolea