Parlamentarul PNL a transmis, pe mail, mai multe intrebari bancii centrale, in primul rand in legatura cu impactul actului normativ.
Raspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancara, a fost redactat in data de 10 octombrie, conform News.ro.

In raspuns sunt mentionate, mai intai, mai multe principii legale legate de proiectul dezbatut in Parlament. Astfel, conversia creditelor este deja prevazuta in legislatia romaneasca, prin transpunerea directivei europene 17, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale, prin Ordonanta de Urgenta 52 din 14 septemrie 2016, intrata in vigoare la 30 septembrie.

Actul normativ prevede conversia creditelor denominate in valuta straina la cursul BNR din data solicitarii conversiei.

"Conversia creditelor la orice alt curs este problematica sub mai multe aspecte ce tin de: (i) interventia administrativa a unei terte parti intr-un acord de vointa intre client si banca; (ii) afectarea semnificativa a patrimoniului bancilor, care poate fi considerata o expropriere fara justa despagubire si fara o just cauza", argumenteaza BNR, in raspunsul transmis parlamentarului.

Banca centrala prezinta si alte argumente impotriva proiectului, intre care faptul ca actul normativ propus nu face nicio diferenta intre debitorii care au dificultati la plata pentru care pot fi gasite solutii si cei care nu se afla in astfel de situatii sau intre cei care au credite de mica valoare si nu au probleme la plata si cei care au credite de valori mari.

In plus, proiectul ii discrimeaza pe toti romanii care au luat credite in alte monede in afara de franci elvetieni, precum cei cu credite in lei, care mult timp au platit rate mult mai mari decat clientii cu credite in franci, la o valoare similara a creditului. Astfel, BNR mentioneaza ca aplicarea masurilor propuse ar genera "efectul de hazard moral, intrucat este generata o diferenta majora intre clientii care s-au imprumutat in lei in conditiile pietei si cei care s-au imprumutat in valuta si care au beneficiat de rate in valuta net inferioare in anii anteriori".

Potrivit datelor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au imprumutat doar in lei, reprezentand o larga majoritate a celor cu credite. Ca efecte imediate, BNR sustine ca aplicarea conversiei la cursul istoric "poate conduce la tensiuni in cadrul sistemului financiar", iar efectele principale ar fi deprecierea leului si cresterea dobanzilor.

Citeste si:

"Pentru acoperirea pozitiei valutare scurte create in urma conversiei, va trebui ca institutiile de credit: sa cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizand surse atrase in lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei nationale in raport cu moneda euro; sa atraga finantare pe termen scurt (lichiditati), contribuind la cresterea ratelor de dobanda aferente surselor atrase", arata documentul BNR.

Potrivit BNR, la jumatatea acestui an, valoarea creditelor in franci elvetieni acordate populatiei era de 5,8 miliarde lei, in scadere cu aproape 25% fata de finalul anului trecut, cand soldul era de 7,6 miliarde lei. Circa 90% din creditele in franci elvetieni au fost acordate in perioada 2005-2008, cand mai multe banci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditarii.

In prezent, rata de credite neperformante la creditele in franci este de 33%, insa pentru 80% din credite, nu exista intarzieri la plata mai mari de 60 de zile, arata datele BNR. Totusi, numarul acestor credite si valoare lor a scazut puternic in ultimii opt ani.

Astfel, datele prezentate in documentul BNR arata ca la finalul anului 2008 existau 119.748 credite in franci elvetieni acordate unor persoane fizice, in timp ce la finalul lunii iulie 2016, numarul scazuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare si 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, detinute de 51.334 debitori.

"Pana la finalul lunii august, s-au solutionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate in CHF, ceea ce releva eforturile bancilor in sensul negocierilor individuale", arata BNR.

Banca centrala favorizeaza solutia "echilibrata" propusa de Ministerul Finantelor, de conversie a creditelor in franci prin negociere intre banca si debitor, cu acordarea unei garantii de stat pentru 50% din suma ramasa de plata si acordarea de catre banca a unui discount la valoarea creditului, in functie de situatia debitorului.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat pe articole, marti, Legea conversiei creditelor din franci elventieni in lei la cursul istoric, insa proiectul nu a mai fost supus votului final din cauza lipsei de cvorum.