Exista cateva puncte-cheie in derularea programelor europene de dezvoltare regionala. Daca acestea nu sunt gestionate cu maximum de atentie si competenta, finantarea se poate impotmoli. Pana acum, nu s-a intamplat ca un program sa dea chix in intregime sau in mare parte. Rata esecului, in general, se invarte in jurul a 10-15% din totalul fondurilor alocate. Aceste procente lipsa sunt cauzate fie de lacune in documentatie si in procesul de evaluare, fie de nereguli in activitatea beneficiarilor. Adica si autoritatile, si beneficiarii au, in egala masura, posibilitatea sa dauneze grav sanatatii finantarilor europene. Delegatia Comisiei Europene (DCE) si Ministerul Integrarii (MIE) au elaborat, cu mana lor, un material informativ care evidentiaza momentele cele mai vulnerabile din desfasurarea unui program. Ne referim la programele de dezvoltare regionala, in special Phare, care implica mai multe etape: evaluarea proiectelor pe plan local de catre Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR), aprobarea listei de proiecte selectate de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR) format din reprezentanti ai autoritatilor locale, aprobarea raportului de evaluare de catre MIE si DCE, publicarea listelor finale de proiecte, verificarea in teren a beneficiarilor selectati, incheierea contractelor, furnizarea avansului din finantare, finalizarea proiectului.

Evaluarea de catre ADR

In aceasta etapa, pot aparea probleme cu evaluatorii si cu eventualele interese ale Consiliilor de Dezvoltare Regionala. „Nu au existat presiuni asupra evaluatorilor, doar ne-am confruntat cu o situatie cand un evaluator nu era bine pregatit. In programul urmator a fost inlocuit“, spune Gheorghe Harja, director implementare si monitorizare la ADR Nord-Est. Tot in aceasta zona a existat o situatie, „in cadrul unui program SAMTID, cand au fost dispute asupra a trei proiecte“, spune Harja, dispute generate de „interesul unor membri ai CDR“. La ADR Vest „nu au existat niciodata probleme“.

Aprobarea raportului de evaluare de catre MIE si Delegatia CE

In cadrul programului Phare 2000, DCE a solicitat reluarea evaluarii in cazul catorva regiuni, fapt care a intarziat intregul program cu mai bine de jumatate de an. Cu toate acestea, dupa cum spune Harja, in Nord-Est reevaluarea nu prea a fost de bun augur: „Au fost introduse, in lista de proiecte, admise trei proiecte aflate initial pe lista de asteptare. Problema este ca, ulterior, pe unul dintre acestea am fost nevoiti sa-l reziliem“, explica Gheorghe Harja.

Respectarea de catre ADR a termenului final de contractare

Agentiile spun ca exista riscul ratarii termenului-limita din cauza faptului ca aprobarile ajung foarte tarziu „de la centru“. Avand la dispozitie foarte putin timp pentru contractare, personalul ADR face fata cu greu situatiei: „S-a intamplat sa vizitam beneficiarii la ora 1 noaptea“, spune Harja. „In general, 10% din fonduri sunt returnate“, spune Sorin Maxim, directorul ADR V Vest.

Decizii de moment ale beneficiarilor

„O firma a renuntat sa mai semneze contractul cand vazut toate conditiile pe care va trebui sa le respecte. Aceasta pentru ca, in multe cazuri, beneficiarii declara in proiect date supraevaluate, iar cand se confrunta cu situatii reale, le piere curajul“, spune Sorin Maxim. Alt exemplu: „un beneficiar nu a putut indeplini o conditie precontractuala: prezentarea unui contract de inchiriere pe o perioada de cel putin trei ani pentru spatiul ce urma a fi renovat prin proiect“, spune Jenica Craciun, director economic la ADR Sud-Est.

Verificarea «in teren» a situatiei declarate in documente

In momentul «vizitei» autoritatilor de verificare, inaintea semnarii contractului de finantare, multe companii s-au dovedit a fi datornice la bugetul de stat, ceea ce le-a atras excluderea de pe lista beneficiarilor eligibili. De asemenea, anumite probleme ale partenerilor din proiect pot atrage respingerea finantarii. „In cazul unei fundatii din Pascani, am descoperit ca, din trei parteneri cat prezentase in proiect, doi nu erau eligibili“, spune Gheorghe Harja.
Eligibilitatea cheltuielilor efectuate de catre beneficiari
Multe proiecte au fost reziliate sau nu au putut sa fie finalizate din cauza ca beneficiarii au avut cheltuieli in plus sau unele care n-au fost recunoscute ca eligibile. „Daca bugetul a fost construit pe o baza nerealista, ei trebuie sa suporte diferentele“. Un caz destul de tragic este al unei companii de prelucrare a lemnului care, din avansul primit, a contractat un credit si apoi a investit in plus, insa nu a reusit sa duca la bun sfarsit proiectul supradimensionat.

Alte probleme in desfasurarea proiectelor

Directorii de ADR atrag atentia beneficiarilor asupra modului cum utilizeaza conturile proiectului sau licitatiile pentru achizitia de echipamente sau servicii. „Dintre cele mai frecvente motive de reziliere, mentionam nedepunerea raportarilor la termenele stabilite sau nerespectarea listei de echipamente aprobata prin bugerul proiectului“, spune Jenica Craciun. Dar si felul cum sunt intocmite procedurile incurca socotelile beneficiarilor. Acestia acuza frecvent prevederile vagi referitoare la cheltuielile administrative, precum si problema documentelor de origine necesare in cazul importurilor.

Recuperarea banilor din proiectele reziliate

Acesta este un proces dificil, care poate dura mai multe luni de zile. „In cele mai multe situatii, beneficiarul nu a facut toate cheltuielile proiectului cu respectarea clauzelor contractuale. In aceste situatii, ne-am adresat instantelor judecatoresti pentru a recupera numai o parte din finantare“, explica Gabriel Friptu, director general al Directiei Generale de Dezvoltare Regionala din cadrul MIE. Atat in cadrul urmatoarelor programe Phare, cat si in cadrul viitoarelor fonduri structurale, banii se vor distribui printr-o schema asemanatoare. Asadar, toate partile implicate in programe trebuie sa fie cu ochii pe „verigile slabe“ care pot afecta finalizarea acestora in bune conditii.

Programele urmatoare ce se deruleaza asemanator

Citeste si:

• Phare 2003: Sub-programul Coeziunea economica si sociala (112,005 milioane euro); anul acesta trebuie lansate toate componentele si contractele trebuie incheiate pana in luna noiembrie. Exemple de scheme de grant: Dezvoltarea Resurselor Umane, Sprijin pentru sistemul de educatie si formare profesionala, scheme pentru IMM.

• Phare 2004 -2006: Coeziune economica si sociala. Se continua liniile de finantare din Phare 2003. In plus, programul de gestiune a deseurilor se va extinde la nivel national.

Detaliile despre punctele de risc, transmise de catre Ministerul Integrarii Europene

• MIE nu are cunostinta de publicarea unor liste cu proiecte propuse spre finantare inainte de obtinerea tuturor aprobarilor. Nu detinem nici o dovada referitoare la existenta unor conflicte pe plan local sau cazuri de presiuni asupra unor membri evaluatori

• Au existat numeroase cazuri in care MIE a solicitat clarificari, completari sau modificari ale Raportului de Evaluare.

• Au existat cazuri in care MIE a solicitat demararea unor procese de reevaluare.

• Au existat situatii de neconformitate in momentul efectuarii vizitelor la locul de implementare, situatii care au condus la refuzul autoritatilor de a semna contractul de grant. De exemplu, intr-unul din cazuri locatia din cererea de finantare a fost modificata, noul spatiu propus de beneficiar fiind necorespunzator pentru implementarea proiectului.

Topul punctelor delicate

1 Evaluarea: potentiale conflicte de interese intre evaluatori – solicitanti – CDR, posibile presiuni asupra evaluatorilor, publicarea prematura a listelor cu proiecte

2 Posibile probleme cu rapoartele de evaluare. MIE si ADR pot cere reevaluari sau refacerea rapoartelor

3 Din cauza derularii greoaie a evaluarilor si aprobarilor, exista riscul ca ADR-urile sa nu poata respecta termenul limita de contractare

4 Din cauza intocmirii nerealiste a proiectelor, exista riscul ca beneficiarii sa constate, in ultimul moment, ca nu pot respecta conditiile din contracte

5 Beneficiarii intampina probelme cu cheltuielile eligibile, documentele de origine, procedurile de achizitie, puncte care pot duce la rezilierea contractelor

6 Exista riscul ca MIE sa nu poata recupera sumele aferente contractelor reziliate.