Expertii institutiei financiare constata ca sistemul de pensii este inca nesigur, din punct de vedere al sustenabilitatii financiare, si fac o serie recomandari in vederea consolidarii financiare a sistemului, dar si evaluari ale riscurilor pe care Romania ar trebui sa le elimine pentru a crea un sistem solid.

Unul din riscurile sistemului este, potrivit documentului citat de NewsIn, existenta a "mult prea multe posibilitati de interventie discretionara din partea politicienilor". Institutia financiara da ca exemple, in acest sens, modalitatea de indexare si practica recorelarii pensiilor.

Banca Mondiala apreciaza ca sistemul este vulnerabil la presiuni politice din cauza absentei unor reguli clare de indexare si a unei abordari sistematice a recorelarii. Prin urmare, studiul apreciaza ca "sporeste riscul ca sistemul sa cada din nou intr-un cerc vicios de decizii ad-hoc, menite sa protejeze anumite interese politice care ar putea duce la esecul total al sistemului".

In continuarea argumentatiei, documentul sustine ca "desi ar fi trebuit sa li se aplice numai celor care s-au pensionat cu vechime completa inainte de 1999 si urmasilor acestora, recorelarea s-a extins si asupra noilor categorii de pensionari. Acest fapt s-a produs printr-o serie de masuri discretionare care au fost consecinta lobby-ului politic, mai degraba, decat a unei politici oficiale sau a unei reguli previzibile de ajustare a beneficiilor".

"Rezultatul confera o nesiguranta nenecesara tuturor participantilor la planul de pensii, precum si pentru perspectivele fiscale ale tarii", completeaza expertii Bancii Mondiale.

Citeste si:

Un alt motiv de ingrijorare in privinta soliditatii sistemului de pensii este, potrivit documentului, faptul ca guvernul nu a stabilit inca in mod adecvat implicatiile majorarilor si ale reformelor structurale, in cadrul fiscal pe termen mediu. Prin urmare, Banca Mondiala constata ca intentia guvernului de a reduce cheltuielile cu pensiile, cu un punct procentual din PIB, in perioada 2007-2009, intra in contradictie cu "majorarile semnificative ale beneficiilor".

Pe de alta parte, institutia face referire la masurile luate de guvern incepand din 2004 care au reusit, pe termen scurt, sa echilibreze fondul de pensii si sa imbunatateasca viabilitatea financiara a sistemului, dar nu si sa atinga sustenabilitatea financiara. Printre masurile cu impact pozitiv, Banca Mondiala include reducerea contributiilor, cresterea varstei de pensionare, reducerea deficitului bugetar. Potrivit proiectiilor pe termen lung intocmite de institutia financiara, cheltuielile cu pensiile vor creste si se vor stabiliza, pe termen mediu, la o valoare de aproximativ 6% din PIB.

Printre riscurile evaluate in studiu, se mai afla introducerea pilonului II de pensii private. Tranzitia la pilonul pensiilor private va implica o serie de costuri bugetare, evaluate la 0,3% din PIB, in urmatorii patru ani, si la 0,7% din PIB, intre 2012 si 2017. Aceasta tranzitie, asociata cu reducerea contributiilor si majorarile de pensii, "va adauga o presiune financiara considerabila asupra fragilului echilibru al pilonului de pensii publice".

Studiul mai remarca provocarea pe care o va avea de infruntat piata de capital, din momentul in care se vor colecta contributiile de pensii private, din cauza afluxului de titluri de valoare nesigure, dar si influentele negative ale taxarii prea mari a salariilor.

In consecinta, studiul puncteaza ca guvernul trebuie sa accelereze reformele sistemului public, sa diminueze distorsiunile cauzate de valorile contributiilor, sa actualizeze costurile necesare reformei si sa realizeze infrastructura administrativa si institutionala.