Primele rezultate publicate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) arata o crestere considerabila a numarului de proiecte aprobate in cele sapte programe operationale, care cuprind 249 de proiecte cu o valoare totala de 2,08 miliarde euro, din care 1,77 miliarde euro reprezinta fonduri europene.

"Interesul ridicat al investitorilor privati, dar si al unor organisme de stat din domeniul educatiei si al administratiei locale pentru finantarile europene este demn de luat in seama in conditiile in care se estimeaza ca o absorbtie buna a acestor fonduri ar putea genera o crestere economica aditionala de 15%-20% in perioada 2007-2013", considera analistii de la departamentul de cercetare al BCR.

Fondurile europene alocate Romaniei in intervalul 2007-2013, inclusiv cele destinate agriculturii, sunt de aproximativ 30 miliarde euro, iar accentul principal este pus pe dezvoltarea rurala si regionala prin investitii in infrastructura.

Astfel, 23,8% din fondurile europene sunt alocate in cadrul programelor operationale pentru infrastructura de transport, 23,5% pentru infrastructura de mediu, 19,4% pentru dezvoltare regionala, 18,1% pentru dezvoltarea resurselor umane, 13,3% pentru competitivitatea economica, 1,1% pentru capacitatea administrativa si 0,9% pentru asistenta tehnica, potrivit datelor MEF.

Citeste si:

"Consideram ca o absorbtie buna a fondurilor europene este obiectivul major pentru urmatorii ani, fereastra de oportunitate pentru accesarea acestora fiind limitata in timp. Printre efectele macroeconomice benefice ale unor intrari consistente de fonduri europene se numara limitarea presiunilor de depreciere a leului si mentinerea monedei nationale intr-un interval stabil pana la intrarea in mecanismul ERM II, cresterea in continuare a lucrarilor de constructii pe seama investitiilor in infrastructura si un avans consistent al produsului intern brut (PIB)", sustin analistii BCR.

Totodata, fondurile europene pot produce mutatii majore si definitive in structura satului romanesc, indepartandu-l de agricultura de subzistenta si facand posibila o apropiere de agricultura moderna, orientata spre cerintele pietei, si de industria prelucratoare ce va absorbi tot mai multa forta de munca din zona rurala, se mai arata in studiu.

Analistii BCR atrag, insa, atentia si asupra potentialelor efecte negative, printre care se numara continuarea procesului foarte accelerat de aliniere a salariilor la media europeana, care ar putea duce, in urmatorii ani, la pierderea a unui avantaj competitiv important al industriei romanesti. Astfel, aparitia unor alternative economice in zona rurala va conduce la cresterea nivelului de trai si la intoarcerea unor romani plecati in alte state din Uniunea Europeana.