Odata cu primul pasaport oprit la frontiera de la Nadlac, vamesul roman, fara sa-si dea seama, a inceput o mica interventie macroeconomica. Sperand ca agoniseala capsunarilor se va transforma repede din euro in lei, atat bancile, cat si micii speculatori de ocazie s-au apucat sa vanda euroi la termen inainte de migratia estivala a lucratorului roman la negru. Acesta urma sa vina si sa aprovizioneze rezervele BNR cu valuta si sa salveze vistieriile goale ale operatorilor de credite 0 avans, 0 dobanda, 0 produs, care s-au cotat deja la bursa cu profiturile pe august si septembrie gata puse in bilant si auditate (vezi Flamingo)…

Toate bune si previzibile, doar ca din algoritm au neglijat existenta vamesului de la Nadlac, care, oprind pasapoarte la frontiera, a deturnat legal cam juma’ de miliard de euroi: o parte inapoi catre bancile, saltelele si supermarketurile spaniole si italienesti, iar o alta parte (partea de la cei care au intrat, dar nu mai au pasaport), de la frigidere, televizoare si calculatoare Flanco, Flamingo si Altex, in buzunarele fondului de dezvoltare al Serviciului Pasapoarte. Acestuia nu-i ramane decat sa analizeze asiduu cum se pot intoarce lucratorii la negru inapoi la treaba pana pe 1 septembrie. Povestea de mai sus fiind, din nefericire, adevarata, analistul din mine merge mai departe si intrevede ca oprirea pasapoartelor se va transforma foarte repede intr-un zvon nejustificat, dar puternic, de genul „azi ne iau pasapoartele si maine ne pot lua si banii“, iar peste cateva luni BNR si Ministerul Finantelor vor constata cum investitorul nr. 1 in Romania, capsunarii, isi va reduce aportul cu peste un miliard de euro, iar speculatorii de depozite avantajoase in lei se vor transforma in cumparatori de valuta. Astfel, pe la Craciun ne vom trezi cu dolarul la 4 lei (biletul verde se va intari drastic contra euroiului macinat de terorism si lupte de orgolii europene), iar sistemul bancar si de leasing va suferi crunt de pe urma lipsei capsunarilor, creand un bulgare de zapada care va duce deficitul de cont curent la niveluri-record. Refuz sa ma gandesc la falimente de tipul 0 avans, 0 dobanda, 0 incasat si vreau sa cred ca va actiona cineva decis si coerent la Ministerul Finantelor pentru a nu pune si al doilea picior in prapastie.

Efectul bulgarelui de zapada ar putea atinge foarte usor si bursa romana. Momentan, nimeni nu poate sau nu indrazneste sa prevada un asemenea scenariu, desi s-a mai intamplat. Sa ne aducem aminte de disperarea investitorilor atunci cand preturile actiunilor o luasera la vale intrucåt cei care venisera din afara cu valuta (celebrele „fonduri speculative“) au inceput sa-si lichideze portofoliile de la BVB ca sa-si faca depozite in lei. Puterea financiara a investitorilor romani s-a putut vedea dupa aceasta retragere, cand indicele BET a stat inert cateva luni.

Citeste si:

Prinsi insa de euforia majorarii pragului de detinere la SIF-uri si de reluarea tranzactionarii BRD, investitorii trec cu vederea faptul ca tocmai intrarea recenta de fonduri masive din afara a scos bursa din moarte clinica. Iar momentul in care putinele actiuni financiare care se tranzactioneaza in prezent vor ajunge prea scumpe pentru a mai merita efortul nu este deloc departe. Daca exista in Romania un sistem financiar bancar asa dezvoltat, de ce nu exista mai multe banci si societati financiare cotate la bursa?

Restrictionarea miscarii capsunarilor spre locurile lor de munca din strainatate e una dintre multele masuri menite sa stranguleze fluxul valutar care intra in tara. Ideea este insa nu sa tai o sursa importanta de venituri, ci sa o canalizezi in alta parte decat spre consum, in cazul in care acesta da peste cap balanta comerciala. Daca bietilor capsunari, in loc sa li se confiste pasapoartele, la intoarcerea acasa li s-ar oferi idei, oportunitati si alternative viabile pentru investitii, toata lumea ar avea de castigat.