Invocand flexibilizarea pietei muncii, institutiile financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca Mondiala si altele), avand si sustinerea investitorilor straini, incearca sa determine revizuirea in regim de urgenta a Codului Muncii. Bineinteles, responsabilitatea acestei actiuni urmeaza sa fie asumata exclusiv de actualul Guvern. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a si fixat un calendar rigid, pe termen scurt, astfel incat pana la jumatatea anului in curs forma finala revizuita a acestui important act normativ sa treaca toate etapele necesare intrarii propriu-zise in vigoare, data limita fixata fiind 1 iulie 2005.

La sfarsitul lunii ianuarie a.c., asumandu-si rolul de mediator, MMSSF a furnizat, fara o consultare prealabila a partenerilor sociali, un document continand toate propunerile unilaterale vizand modificarea actualului Cod al Muncii. Banuind intentia guvernantilor si primind diverse mesaje de la Consiliul Investitorilor Straini, confederatiile sindicale au avertizat, in numeroase reprize, pe toata durata anului trecut si inceputul acestui an, ca vor reactiona neplacut, chiar violent la orice tentative de revizuire a legii in defavoarea angajatilor si sindicalistilor.
Raportul final pentru modificarea Codului Muncii propune modificari (amendamente, masuri, completari, anulari etc.) esentiale la peste 60 de articole. Daca va intra in vigoare, angajatorul va putea decide fara nici un fel de restrictie forma de angajare (pe perioada determinata, nedeterminata, cu timp partial) si nu doar pe perioada nedeterminata, cu exceptii pentru perioade determinate, asa cum este marcata traditia in Romania. La fel, contractul individual de munca tinde sa devina de referinta fara a respecta subordonarea si adaptarea ierarhica la contractul colectiv de munca la nivel de unitate, ramura sau national.

Viitorul Cod al Muncii, revizuit si completat, slabeste puterea de decizie si actiune a organizatiilor sindicale (sindicate de intreprindere, federatii, uniuni si confederatii), reduce simtitor din drepturile actuale ale salariatilor si creeaza suficienta libertate de desfasurare organizatorica pentru patronat si reprezentantii administratiei societatilor. Practic, legea tinde sa genereze in intreprinderi conduceri tehniciste (acceptate si verificate in teorie, dar si in realitate) bazate pe disciplina si sanctiuni dure, in locul celor "flexibile", bazate pe incredere, deschise la dialog cu reprezentantii salariatilor, care mai tin cont si de unele necesitati, extraprofesionale ale lucratorilor.

Revizuire tehnica sau cal troian

Raportul final privind revizuirea Codului Muncii in Romania a fost terminat in octombrie 2004. Initial acesta a fost prezentat atat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, cat si Bancii Mondiale. Fiind o perioada marcata de alegeri generale si prezidentiale, s-a preferat o mediatizare usor de trecut cu vederea, mai ales daca tinem seama de amenintarile directe ale organizatiilor sindicale si promisiunile fostilor guvernanti.
In timp ce guvernantii fosti si actuali, mai multe institutii financiare si bancare internationale considera revizuirea Codului Muncii ca fiind o procedura tehnica prin care se doreste o relaxare-flexibilizare a pietei muncii, in concordata cu prevederile legislative internationale din domeniu, liderii sindicalisti considera ca aceste modificari actioneaza ca un urias val de presiune, creat din anumite interese in sprijinul anumitor cercuri financiare. Petre Dandea, vicepresedintele Confederatiei Nationale Sindicale "Cartel ALFA", a afirmat, facand referire la aceste aspecte: "Va fi un dezastru, o reintoarcere la relatiile de munca din secolul XlX. Nu exista nici o legatura cu legislatia europeana referitoare la relatiile de munca. Se actioneaza pe principiul calului troian. Este pentru a doua oara cand institutiile finaciare internationale fac astfel de incercari. Prima tentativa a fost in momentul in care printr-o directiva s-a vizat privatizarea securitatii sociale".
Postrevolutie, timp de 12 ani, relatiile de munca in Romania au continuat sa fie reglementate prin acelasi Cod al Muncii elaborat in anii '60, din care fusesera abrogate doar cateva articole ce faceau trimiteri la unitati cooperatiste si socialiste, la partidul comunist, precum si la conducerea centrala de partid si de stat.
Actualul Cod al Muncii a intrat in vigoare pe data de 1 martie 2003, fiind aprobat de Parlament in decembrie 2002 prin asumarea raspunderii de catre Guvern. Pentru a se ajunge la formula care a fost agreata de partenerii sociali, patronat si sindicate, agreata la final si de guvernanti, au avut loc discutii si negocieri timp de aproape un an. Nu au lipsit nici mitingurile, manifestatiile de strada si coalitiile de conjunctura ale organizatiilor sindicale. La scurt timp dupa intrarea in vigoare a noului Cod al Muncii investitorii straini au considerat unele prevederi ale legii ca fiind restrictive si au creat premizele declansarii revizuirii acestuia. Au urmat intalniri ale reprezentantilor Consiliului investitorilor straini chiar cu primul ministru Adrian Nastase, care a incercat sa amane cat mai multe eventuale modificari facand promisiuni linistitoare si impaciuitoare atat sindicalistilor, cat si investitorilor.

Rezultate previzibile dupa un calendar rigid

Raportul privind Codul Muncii a fost contractat printr-un imprumut destinat pentru constructia institutiilor din sectorul privat si public. Raportul a fost prezentat de catre Jacob Gammelgaard, consilier in dreptul muncii din Danemarca, si un consilier in dreptul muncii din Romania. Consultantul Gammelgaard a fost contractat in iunie 2004 si revizuirea a avut loc pe durata a trei misiuni in Romania, in perioada 5 iulie-1 octombrie 2004. In capitolul de introducere al raportului s-a mentionat: "Obiectivul principal al revizuirii il constituie evaluarea impactului pe care actuala forma a Codului Muncii il are asupra fortei de munca si asupra patronatelor si propunerea ajustarilor eventual necesare in scopul sporirii flexibilitatii pietei muncii si pentru imbunatatirea climatului investitional si competitivitatii economiei romanesti. Persoanei desemnate sa realizeze revizuirea i s-a cerut sa identifice posibilele rigiditati ale actualei versiuni a Codului Muncii si sa sugereze solutii care sa fie introduse fie prin modificarea codului, fie in legislatia secundara".
Comunicarea cu sindicalistii a inceput abia pe data de 31 ianuarie 2005, cand au fost invitati la Ministerul Muncii, punandu-li-se la dispozitie un pachet de propuneri asumat de aceasta institutie "pentru consultare si studiu". Tot la aceasta data a fost anuntat si calendarul de discutii bipartite (patronat-sindicate, cu medierea MMSSF). In rest ar trebui urmat urmatorul calendar: 4 martie a.c. - finalizarea discutiilor bipartite si trimiterea formei acceptate la Guvern; 31 martie - prezentare la Parlament dupa o trecere rapida prin comisiile de avizare si aprobare, eventuale discutii la Consiliul Economic si Social etc.; 28 iunie - publicare in Monitorul Oficial; 1 iulie 2005 - intrarea in vigoare
.
Raportul privind revizuirea codului face referiri la "modificari esentiale", care ar trebui sa asigure flexibilitatea si capacitatea dorite pentru promovarea crearii locurilor de munca si a competitivitatii pe piata muncii, dar si "modificari recomandate", care ar servi la cresterea puterii de adaptabilitate la cerintele unei economii de tranzitie prin imbunatatirea flexibilitatii in ceea ce priveste reglementarile, prin promovarea cresterii locurilor de munca si prin divizarea costurilor globale de munca. Anumite comentarii trimit la legislatia secundara muncii si care urmeaza sa fie elaborata.

Cand sindicalistii dorm: codul incalca conventii OIM

Sindicatele nu au intotdeauna dreptate si trec cu usurinta ducand in derizoriu aspecte neplacute. In timp ce toti liderii sindicali canta la unison, pe aceeasi gama refrenul "Avem un cod european, conform cu normele legislatiei internationale din domeniu. Nu acceptam sub nici o forma sa-l schimbati!", expertul din Danemarca, initiatorul propunerilor de modificari la Codul Muncii, afirma altceva, care suna destul de grav: "Prezenta revizuire nu a depus un efort sistematic de verificare a concordantei cu conventiile Organizatiei Internationale a Muncii adoptate si constata faptul ca actualul Cod al Muncii din Romania incalca Conventia 98 cu privire la libertatea de asociere si dreptul la negocierea colectiva din 1949". Oare sindicalistii nostri de ce nu au observat acest fapt, mai ales ca unul dintre liderii confederatiilor sindicale ocupa o functie importanta la OIM?
Romania a ratificat 54 de conventii OIM, inclusiv 8 din conventiile de baza privind libertatea de asociere si negocierea colectiva, eliminarea discriminarii, abolirea muncii silite si a exploatarii copilului, remuneratie egala, varsta minima si protectia maternitatii. Conventiile OIM constituie standardele internationale de baza in reglementarea pietei muncii prin aceea ca reprezinta unicele instrumente globale, prin mecanismele lor tripartite de elaborare si de monitorizare.

Expertii au recomandat eliminarea articolului 236 din Codul Muncii, care prevede ca negocierea colectiva este obligatorie pentru angajatorii cu mai mult de 21 de salariati. Astfel, se considera ca: "Prin conferirea unui caracter obligatoriu negocierilor si in plus introducerea de sanctiuni fata de angajatorul care nu participa la negocieri, Codul Muncii din Romania incalca in mod evident conventiile si recomandarile OIM privind negocierile colective. Principiile de baza ale negocierii colective asa cum sunt stabilite de conventiile OIM sunt: caracterul voluntar al negocierilor si desfasurarea cu buna-credinta a negocierilor cu intentia de a ajunge la un acord.
Legea romana referitoare la conflictele de munca permite grevele numai pe durata negocierilor colective. Legiuitorii din Romania au ales sa dea negocierilor un caracter obligatoriu pentru a putea da posibilitatea grevelor legale. Aceasta solutie este nesatisfacatoare din punctul de vedere al legislatiei internationale, precum si din punctul de vedere al angajatorilor".
Precizari privind incalcarea conventiilor OIM fac referire si la articolul ce prevede ca un contract colectiv de munca sa se aplice tuturor angajatilor din ramura in care a fost incheiat respectivul contract.

Fara masuri sociale si formare profesionala

Avem prevederi neconforme si cu normele europene. Autorii raportului asumat de MMSSF cred ca articolul referitor la concedierile colective si care stipuleaza ca angajatorul are obligatia sa intocmeasca un plan de masuri sociale sau sa propuna programe de formare profesionala salariatilor „pune o sarcina grea si nemeritata pe umerii angajatorului si nu este in conformitate cu obligatiile angajatorului, asa cum sunt prevazute de Directivele Uniunii Europene". De asemenea, invocandu-se directive ale Uniunii Europene, se mai recomanda scurtarea perioadei de notificare catre sindicate in cazurile de concedieri colective prin reducerea limitei de consultari de la 45 de zile la 30. Se considera exagerata si solicitarea adresata angajatorului de a informa salariatul in legatura cu criteriile si celelalte locuri de munca vacante, iar posibilitatea de a cere suspendarea contractului de munca da salariatului posibilitatea de abuz, care ar trebui impiedicata.
In privinta compensarii orelor suplimentare, se solicita inlaturarea compensatiei duble. Compensatia pentru orele suplimentare, constand atat din plata orelor suplimentare, cat si in acordarea de ore libere, este cotata ca fiind „neobisnuita si costisitoare".
La articolul 129 prin care se solicita consimtamamtul sindicatului pentru stabilirea normei de munca, recomandarea este ca, alternativ, sa fie introdusa o prevedere conform careia angajatorii trebuie sa initieze consultari cu sindicatele, nicidecum sa fie restrictionata, in mod nejustificat, autoritatea angajatorului de a organiza productia prin solicitarea acordului sindicatului pentru stabilirea normelor de munca.

Referitor la perioada de proba (despre care se prevede ca nu poate fi prelungita), s-a propus sa se analizeze posibilitatea extinderii acesteia la 60 sau 90 de zile si prelungirea acesteia cu inca o durata echivalenta, similar cu situatiile intalnite in practica altor tari.

Limitarea concediilor si a zilelor acordate pentru probleme personale

Obligatia angajatorului de a acorda concedii pentru formarea profesionala, fara a se lua in considerare daca pregatirea este sau nu relevanta pentru intreprindere sau sectorul de activitate, este cotata in Codul revizuit ca fiind nerezonabila. Se sugereaza ca ar trebui sa fie diminuata considerabil obligatia angajatorului de a acorda concediu platit pentru formarea profesionala daca nu exista un acord prealabil intre parti, iar salariatii care doresc sa urmeze cursuri din proprie initiativa ar putea-o face obtinand un concediu fara plata.
S-a atras atentia ca dreptul la un concediu platit de minimum 10 zile pentru formare profesionala se concretizeaza, la nivelul capacitatii productive a tarii, intr-un impact constand in 20-30 milioane de zile lucratoare pe an.

Pentru zilele libere acordate in cazul evenimentelor de familie, se indica stabilirea unui standard minim care ar putea fi ameliorat in cadrul negocierii contractelor colective de munca. Remunerarea acestora trebuie sa conduca la fixarea unor standarde legale, de exemplu o zi pentru casatorie. Pentru alte evenimente ar trebui sa fie acordate zile libere neremunerate sau zile de concediu.
Cat priveste obligatia angajatorului de a acorda concedii fara plata pentru rezolvarea unor probleme personale, si in acest caz se impune stabilirea de standarde minime, consimtamantul angajatorului fiind necesar.

Acordarea unei compensatii (spor la salariu) pentru intreruperea perioadei de repaus saptamanal, care s-ar putea ridica la 150% din salariile normale, este considerata ca presupunand costuri ridicate pentru angajatori si se recomanda reducerea acesteia si o eventuala ameliorare in cadrul negocierii contractelor colective si a contractelor colective de munca.

Razboi total

Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national (Blocul National Sindical, CNS „Cartel ALFA", Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania, CNSLR-„Fratia" si Confederatia „Meridian") au decis sa actioneze impreuna impotriva tentativelor de modificare a Codului Muncii. „In conditiile in care legislatia subsecventa Codului Muncii nu a fost adoptata in integralitatea sa, consideram ca orice discutie referitoare la modificarea acestuia este prematura si contraproductiva. Fata de propunerile prezentate, in calitate de reprezentanti responsabili ai milioanelor de membri de sindicat, va comunicam ca nu putem accepta tentativa de amputare a Codului Muncii, avand ca principala consecinta dereglementarea pietei muncii si golirea de continut a dialogului social din Romania. Subliniem, in acelasi timp, hotararea noastra de a intreprinde toate demersurile pentru apararea drepturilor fundamentale ale lucratorilor, asa cum sunt ele stipulate in Constitutia Romaniei, Carta Sociala Europeana revizuita, Conventiile OIM si bunele practici europene in materie", se mentioneaza intr-o adresa trimisa de liderii celor cinci confederatii reprezentative, membre ale Confederatiei Europene a Sindicatelor (organizatie recunoscuta ca partener de dialog de Uniunea Europeana), catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. De fapt, liderii sindicalisti au transmis responsabililor din Ministerul Muncii ca nu doresc sa mai participe la discutiile care vizeaza modificarea esentiala a actualului Cod al Muncii. Organizatiile sindicale au trecut imediat la mobilizarea membrilor de sindicat pentru declansarea formelor de lupta sindicala si au decis actiuni comune, fapt rar intalnit in istoria postdecembrista. De altfel, nu trebuie uitat ca toate cele cinci confederatii sindicale atentionasera, cu mult timp inainte, ca vor recurge la actiuni de strada, la nivel national, daca Codul Muncii va fi modificat in defavoarea lucratorilor. Toate acestea, in pofida faptului ca majoritatea confederatiilor sindicale se aratasera dispuse, imediat dupa alegeri, cel putin pentru o scurta perioada de timp, sa intre in „adormire", dar si pentru negocierea unui pact social cu guvernantii.
CNSLR-„Fratia", organizatie care are circa un milion de membri si care are semnat un pact politic cu PSD, a anuntat un program de actiuni cu participarea tuturor federatiilor componente pentru pastrarea Codului Muncii in forma actuala. Intr-un comunicat, „Fratia" si-a exprimat „nemultumirea fata de initiativa brutala de modificare a Codului Muncii" si s-a declarat „pregatita sa reactioneze prin toate formele de lupta sindicala si hotarata sa dea o replica ferma celor care sfideaza Carta Sociala Europeana Revizuita".

Contraexpertiza
de la OIM

Liderii confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national au atras imediat atentia asupra consecintelor care ar decurge din modificarea, fara consultarea partenerilor sociali, a actualului Cod al Muncii. Prezentam mai jos opiniile liderilor sindicali: l Marius Petcu, presedintele CNSLR-„Fratia": „Suntem revoltati de demersurile Ministerului Muncii. Se incearca anularea noastra, diminuarea rolului sindicatelor. Daca dispare obligativitatea contractului colectiv de munca la nivel national si cel de ramura, asa cum se prevede in Codul revizuit, patronul va putea actiona nestingherit de pe pozitii de forta in raport cu angajatul. Modificarile propuse pentru Codul Muncii practic desfiinteaza actuala lege. Patronatul, de exemplu, vizeaza nu mai putin de 100 de modificari esentiale ale Codului Muncii. Totul a pornit de la un proiect al unui expert danez, propus de Banca Mondiala. Atunci, e normal ca si noi sa dorim o contraexpertiza de la OIM. Suntem scosi in afara jocului, patronatul nu mai are nici un fel de constrangeri, iar sindicalismul e anulat prin aceste modificari" l Ovidiu Jurca, vicepresedintele Blocului National Sindical: „Am ajuns la concluzia neplacuta ca acest Cod al Muncii revizuit nu poate sa produca decat dereglementari profunde pe piata muncii si sa afecteze grav dialogul social. Se propune transformarea negocierilor contractului colectiv de munca intr-un demers facultativ, adica nu se mai pune problema ca partenerii sociali sa fie obligati sa negocieze. Federatiile si confederatiile sindicale vor ajunge sa aiba doar un rol decorativ, pentru ca patronii s-ar putea sa nu mai doreasca nici un fel de negocieri. Rolul sindicatului ca reprezentant si aparator al intereselor lucratorilor ajunge sa fie zero. Negocierile vor fi facultative. Reprezentantii confederatiilor sindicale s-au consultat si au ajuns la concluzia ca nu pot accepta sa fie partasi la masacrarea Codului Muncii, mai ales ca Guvernul nu si-a indeplinit nici macar obligatia asumata de a prezenta partenerilor sociali legislatia subsecventa (Legea privind fondul de garantare, Legea uceniciei, Legea contractului colectiv etc.). Modificarea Codului Muncii, in aceste conditii si tinand cont de realitati, e un lucru greu de calificat, o actiune antisindicala, impotriva salariatilor. Nu exista nici macar o conformare cu principiile Organizatiei Internationale a Muncii, cu Carta Sociala Europeana Revizuita (aprobata de Parlament ca izvor de conformitate si armonizare pentru orice demers legislativ). Nu poti sa faci o lege cu impact asupra mediului social fara sa o armonizezi cu Carta Sociala Europeana" l Iacob Baciu, presedintele CSDR: „La intalnirea de la Ministerul Muncii ne-au fost prezentate proiectul de modificare a Codului Muncii, precum si calendarul privind elaborarea variantei revizuite. Toti reprezentantii confederatiilor sindicale reprezentative am decis sa avem o pozitie comuna, un punct de vedere comun. Cred ca trebuia discutat inainte daca era cazul sa fie modificat sau nu Codul Muncii. Cu destul de mult timp inainte, avuseseram o conventie cu reprezentantii Guvernului sa fie discutate o serie de anexe la Codul Muncii, lucru care nu s-a intamplat. Sunt foarte multe lucruri care au ramas neclarificate, contrar intelegerilor prealabile"
l Bogdan Hossu, presedintele CNS „Cartel ALFA": „Noi am propus sa se faca toate demersurile pentru legislatia subsecventa, inca de acum un an. Ar fi nevoie de 15-16 legi speciale, unele din ele nefiind in prezent nici macar sub forma de proiect. Daca se doreste flexibilizarea pietei muncii, atunci ar trebui sa se gandeasca la legile speciale, si nu la modificarea Codului Muncii. Studii facute de agentii importante au aratat ca suntem printre cele mai atractive tari din estul Europei pentru investitorii straini. Modificarea esentiala a Codului Muncii nu reprezinta in prezent o prioritate".