Activitatile din domeniul agricol nu sunt impozitate decat in mica masura. Insa prinicipala problema nu o reprezinta modul in care se face agricultura in Romania si productivitatea redusa a acestui sector, ci calitatatea vietii populatiei din mediul rural. „40% din populatia Romaniei traieste in conditii de secol XIX. Iar opinia publica si decidentii politici nu stiu sau se fac ca nu stiu acest lucru. Riscam sa intram in Uniunea Europeana, unii in Mercedes si altii in caruta“, a declarat Valentin Lazea, economist sef al BNR in cadrul seminarului EU-Cofile, organizat de Banca Nationala, Alpha Bank si ARB la Sinaia. In ceea ce priveste infrastructura, Romania se gaseste inaintea integrarii intr-o situatie catastrofala, considera acesta. Potrivit datelor Bancii Mondiale, doar 58% din populatia Romaniei are acces la apa si numai 53% are acces la canalizare. Din acest punct de vedere ne aflam detasat pe ultimul loc in Europa.

Spre comparatie, penultima tara din Europa in ceea ce priveste accesul la apa este Turcia, cu 82%, in timp ce Albania are 97%. 90% din turci si 91% dine albanezi au aces la canalizare.

Solutia propusa de Lazea este una radicala: trebuie gasite resurse suplimentare, prin majorarea taxelor sau introducerea de noi taxe, precum cele pe mostenire si donatii,care in prezent sunt modice pentru a finanta infrastructura rurala. „Si la drumuri situatia este similara cu cea din canalizare. 40% din drumuri sunt impracticabile pe vreme de iarna si ele trebuie refacute. Cine sa le faca? Exact populatia din zona rurala. Decat sa stea pe doua hectare ei trebuie pusi sa munceasca in acest domeniu. Taranii trebuie sa devina muncitori in infrastructura. Nu au ce cauta in agricultura“, este concluzia dura, cu iz de inginerie sociala, a lui Lazea.

De altfel, potrivit fostului negociator sef al Romaniei cu Uniunea Europeana, in primii trei ani dupa aderare vor fi alocatI de la Bruxelles pentru dezvoltare rurala aproximativ 2 miliarde de euro.

Acesti bani insa vor putea fi folositi numai in conditiile in care Romania va fi capabila sa depuna proiecte viabile si sa asigure cofinantarea proiectelor. Iar faptul ca un sector cu o pondere de 1% in PIB nu este impozitat reduce destul de mult ponderea veniturilor bugetare in Produsul Intern Brut (PIB).

In plus, pachetul financiar pentru plati directe acordate agricultorilor este numai in 2007 de 440 milioane de euro, acesta urmand sa creasca in anii viitori. Insa sI aici exista o problema: Agentia de Plati, prin intermediul careia se va face aces transfer este inca nefunctionala, avand numai 1.00 de angajati.

De aceea, din bugetul pe 2005 al ministerului, 310 milioane lei vor fi destinati Agentiei de Plati si Interventie in agricultura, care incepand de anul viitor, va avea peste 5.000 de angajati, fata de 1.000, cat are in prezent. „Oficialii europeni sunt ingrijorati ca nici macar cei 5.000 de oameni pe care ii va avea Agentia nu vor fi suficienti. De exemplu, Polonia are doua Agentii de plati, cu cate 7.000 de angajati fiecare. Estimam ca numarul de cereri pentru plata va fi in 2007 de 2 milioane, in conditiile faramitarii proprietatii din tara noastra“, declara recent ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur.