“Acordul cu FMI este singurul plan anticriza al Romaniei. Autoritatile de la Bucuresti nu dispun de bani pentru investitii, iar Fondul a tinut sa precizeze foarte clar ca nicio suma din transele viitoare nu va fi alocata pentru investitii. Toti banii vor merge insa la Banca Nationala”, spune Dan Matei Agathon, purtatorul de cuvant al ACPR.

Pana in prezent, FMI a livrat Romaniei patru transe din imprumut, in valoare totala de 9,32 mld. euro, in conditile in care acordul cu Fondul, aprobat in mai 2009, prevede acordarea unui imprumut total de 12,91 mld. euro.

Pe fondul situatiei economice precare existente la nivelul Uniunii Europene, estimarea FMI cu privirea la cresterea economia in 2011, de 5,1%, cea mai ridicata din UE, ar putea sa nu fie atinsa anul viitor, in conditiile in care economia Romaniei se va contracta si in 2010.

“La intalnirea pe care am avut-o cu Jeffrey Franks (seful misiunii FMI in Romania – n.red.) ni s-a transmis ca in cea mai optimista varianta, cresterea economica a Romaniei va fi de 0%. Sub aceasta estimare transmisa patronatelor se ascunde mesajul ca Romania va avea scadere economica si in 2010. Ar trebui sa ne asteptam ca, atunci cand vor pleca din Romania, cei de la FMI sa ne anunte ca se asteapta la o scadere economica de 1% sau 2%. In aceste conditii, suntem foarte curiosi sa vedem daca si prognoza FMI care indica ca Roamnia va avea cea mai mare crestere economica din UE in 2011 se va mentine”, afirma Agathon.

Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a spus recent ca in urma discutiilor pe care le-a avut cu reprezentantii Fondului s-a luat in calcul si o scadere a economiei in 2010.

FMI a redus acum, doua saptamani, estimarile privind avansul economic al Romaniei in 2010, de la 1,3%, la 0,8%, in conditiile in care pentru 2010 anticipeaza o crestere a PIB de 5,1%.

In conditiile in care autoritatile nu au bani de investitii, iar fondurile care vin de la FMI se vor duce la BNR, reprezentantii ACPR sunt de parere ca singura solutie pe care au guverantii pentru a grabi revenirea economiei este Parteneriatul Public-Privat (PPP).

“ Avem nevoie de a lege a PPP care sa fie clara pentru orice investitor strain care va dori sa investeasca in Romania. De asemenea, nu vrem o lege pentru buticuri, ci pentru investitii de anvergura. PPP este cea mai simpla solutie a autoritatilor. Seful misiunii FMI a fost foarte transant si a cerut fie reducerea cheltuielilor bugetare cu 10%, fie cresterea taxelor. Insa orice crestere cu 1% a taxelor va genera 100.000 de noi someri”, mentioneaza Agathon.

Legat de cota TVA,sindicatele au propus reprezentantilor FMI aplicarea unei taxe diferentiate de TVA pentru produsele de baza si cele de lux, care sa ajute persoanele defavorizate in perioada crizei, si masuri de reducere a evaziunii fiscale cu 4% pentru a creste incasarile la buget.
"In ceea ce priveste problema cresterii taxelor, i-am avertizat ca preferam o taxa diferentiata la TVA care nu aduce prejudicii de consum persoanelor defavorizate. Este anormal sa platesti acelasi TVA pentru paine si produsele de lux", a declarat presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la finalul discutiilor cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI).

Liderul sindical a precizat ca a mai cerut Fondului ca "pentru cresterea nivelului de incasari la bugetul de stat, sa gaseasca solutii pentru reducerea cu 4% a evaziunii fiscale, fie in plan general, fie pe piata muncii".

Referitor la reducerea cheltuielilor de personal, Hossu a mai spus ca sindicatele cer depolitizarea administratiei publice, in conditiile in care exista si cate trei directori angajati pe acelasi post, dat fiind ca partidele isi pun oamenii pe un anumit post si platesc pe urma salarii compensatorii pentru fostii salariati care au castigat in instanta.