"Desi se aduce de multe ori in discutie modelul vest-european pe care reglementarea pietei muncii din Romania ar trebui sa il copieze, nu trebuie sa uitam ca acesta se aplica in prezent unor economii aflate intr-un stadiu de dezvoltare cu totul diferit de cel al Romaniei, si care se confruntau cu realitatile specifice economiei romanesti probabil undeva la nivelul anilor '60-'70 (...) Ramane sa vedem dupa 1-2 ani ce efecte va produce noul cod", a declarat pentru Mediafax Serban Paslaru (foto), partener la casa de avocatura Tuca Zbarcea & Asociatii.

Marele castigator in materie de salarizare si concedieri colective este statul, explica partenerul TZA, intrucat bugetarii ies din sfera de aplicare a prevederilor in materie ale Codul Muncii. Astfel, autoritatile nu vor mai fi obligate sa respecte procedurile aplicabile celorlalti angajatori in cazul concedierilor colective si a negocierilor privind salariile.

Partenerul Tuca Zbarcea & Asociatii considera ca proiectul de modificare a Codului Muncii nu contine elemente care sa schimbe abordarea aspectelor fundamentale ce fac obiectul reglementarii si care se regasesc in principiile si regulile statuate prin legislatia europeana.

Unul din principalele avantaje oferite angajatorilor prin intermediul modificarilor preconizate consta in revizuirea conditiilor care trebuie indeplinite pentru incheierea contractelor de munca pe perioada determinata.

Legislatia actuala permite utilizarea contractelor pe durata determinata practic doar in cazuri limitate. Spre exemplu, in cazul unor proiecte, angajarea pe durata determinata se poate in prezent face doar in cazul in care exista reglementari speciale in acest sens in legi speciale sau in contractele colective incheiate la nivel national si la nivel de ramura, prevederi care sunt inexistente.

"Sigur ca vor putea exista cazuri in care angajatorii sa abuzeze de noile prevederi justificand angajari pe durata determinata prin proiecte care in realitate nu exista, insa astfel de situatii, ca orice alte abuzuri, vor putea fi rezolvate prin sesizarea inspectiei muncii sau a instantelor de judecata", a spus Paslaru.

In opinia avocatului de Tuca Zbarcea & Asociatii, modificarile in materia contractelor de munca pe durata determinata precum si a situatiilor in care pot fi acordate concedii si zile libere fara plata vor asigura companiilor solutii de angajare pentru activitatile dedicate anumitor proiecte, precum si de reducere a costurilor in cazul fluctuatiilor de activitate.

Citeste si:

Astfel, vor putea fi angajati salariati pe durata limitata a unui proiect, de pana la trei ani si, de asemenea, angajatorul va putea acorda zile libere fara plata (o zi pe saptamana), in cazurile in care activitatea este redusa temporar, precum si concedii fara plata de pana la 15 zile pe an.

"Una dintre problemele importante legate de reglementarea pietei muncii cu care se confruntau investitorii, in special cei straini, era lipsa unor alternative de angajare sau care sa permita o gestiune corespunzatoare a costurilor cu forta de munca, in cazurile si in domeniile caracterizate de fluctuatii ale activitatii sau in cazurile unor proiecte. Modificarile preconizate cu privire la munca pe perioada determinata si folosirea muncii temporare ar putea inlesni accesul investitorilor pe piata muncii si imbunatati perceptia acestora cu privire la piata muncii, in special in cazul celor proveniti spatiul anglo-saxon", a adaugat Paslaru.

Paslaru apreciaza ca modificarile preconizate vor viza si regimul contractelor colective de munca, dar nu va fi vorba de o "desfiintare" ci, mai degraba, de o reducere a sferei de aplicare a acestora. Codul Muncii face doar referiri generale la contractele colective, acestea beneficiind de o reglementare detaliata intr-o lege speciala, inca in vigoare, respectiv Legea 130 / 1996.

"Din informatiile existente se pare ca se doreste inlocuirea acesteia cu o lege cadru a dialogului social care sa reuneasca reglementarile referitoare atat la contractele colective de munca cat si la conflictele de munca. Noua abordare privind rolul si aplicabilitatea contractelor colective de munca va face ca importanta dialogului social si a negocierii colective la nivel de unitate sa creasca, in detrimentul celei la niveluri superioare, de ramura si national, adica a zonei «rezervate» in prezent marilor uniuni patronale si confederatii sindicale", a mai spus Paslaru.

El a aratat ca formulele de negociere a contractelor colective la nivel national si de ramura au provocat de multe ori schimbari semnificative in bugetele companiile care nu erau parte la negocieri, sau nu erau membre ale organizatiilor patronale.