In conditiile in care romanii raman cu mai multi bani dupa aplicarea cotei unice de impozitare a veniturilor, este normal sa apara intrebarea Unde putem investi?. Dar majoritatea vor castiguri mari, in termen scurt. Iar acest lucru nu se poate obtine decat cu riscuri pe masura.

Scaderea continua a dobanzilor oferite de bancile comerciale pentru depozite a indreptat o mare parte a banilor investitorilor mici catre plasamente mai profitabile, cum sunt fondurile mutuale sau Bursa. Reorientarea este demonstrata de cresterea numarului investitorilor pe aceste segmente. Spre exemplu, numarul noilor investitori in fondurile mutuale a crescut cu 6,1%, iar numarul conturilor de cumparare deschise in ianuarie la BVB - cu 18,9%. Privite din punctul de vedere al numarului de investitori, fondurile mutuale au atras mai multi investitori in luna ianuarie, cu o crestere de 4.325, fata de numai 2.127 de conturi noi deschise la Bursa.

Profituri pe masura riscului

Investitorii aveau la dispozitie, in luna ianuarie, trei optiuni de plasament. Cei cu apetit de risc mai mare puteau opta pentru constituirea unui portofoliu de actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Iar randamentele pe care le puteau obtine ar fi fost impresionante. Spre exemplu, cei care ar fi optat pentru cele zece titluri din structura indicelui BET si le-ar fi cumparat cu ponderile aferente din indice ar fi avut, la sfarsitul lunii ianuarie, un castig de 22,9%, cel mai mare pe piata financiar-bancara. De altfel, cresterea medie a cotatiilor actiunilor listate la BVB a fost de 21% in ianuarie, dinamica a indicelui BET-C. Cei care au optat insa pentru cele cinci titluri SIF si le-ar fi cumparat cu structura indicelui BET-FI ar fi obtinut un castig de numai 13,6% in ianuarie, ce-i drept, mai ridicat decat alte forme de plasament cu riscuri mai scazute.

Fondurile de actiuni, randament mediu de 8,2%

Investitorii care nu au acceptat un risc mare aferent pietei bursiere, dar care au dorit tot un portofoliu orientat pe actiuni listate, au avut la dispozitie fondurile mutuale cu plasamente preponderent la BVB. In aceste conditii, cu sume mai mici puteau obtine o diversificare buna a plasamentelor in actiuni. Dar trebuie remarcat ca investitiile in fonduri mutuale isi arata utilitatea dupa o perioada mai lunga de timp, un randament bun fiind obtinut pentru trei ani.

Cea mai puternica dinamica a unitatii de fond a avut-o in ianuarie Intercapital, care a adus un randament lunar de 10,2%. Castigul din ultimul an adus de unitatile Intercapital a fost de 29%, iar pentru ultimii trei ani de 164,7%. Randamentele ridicate au fost strans legate de dinamica BVB in luna ianuarie, avand in vedere ca fondul a investit aproape 73% din active in titluri listate la Bursa. In plus, Intercapital a atras, in luna ianuarie, si cei mai multi investitori, numarul celor care detin unitati fiind cu 349 mai mare decat in luna precedenta.

O dinamica buna au avut si unitatile fondului Omninvest, randamentul fiind de 9,8%. De remarcat ca fondul a adus anul trecut cel mai ridicat randament din acest sector investitional (40%). Un randament apropiat a obtinut si fondul Napoca, care a atras, in ianuarie, 58 de noi investitori. De altfel, toate cele trei fonduri au alocat sume importante pentru achizitionarea actiunilor listate la BVB. Spre exemplu, titlurile cotate reprezinta 65% din portofoliul Omninvest si 80% din cel al Napoca.

Citeste si:

Castiguri medii de 4,1%

Fondurile diversificate, care au alocat titlurilor cotate o pondere mai mica, au adus un castig mediu de 4,1% in ianuarie, cu randamente cuprinse intre 6,6 si -1,5%. Cel mai mare a revenit fondului Transilvania, dar putem spune ca a fost determinat de evolutia de la BVB, intrucat jumatate din active sunt reprezentate de titluri listate. In plus, fondul este singurul care pana in prezent a alocat o parte a activelor pentru instrumente derivate.

Un randament apropiat a revenit si fondului Capital Plus, care are in portofoliul de active 42% actiuni listate. La polul opus se afla fondul Fortuna Clasic, unde valoarea unitatii s-a redus cu 1,5% fata de nivelul din decembrie. Cauza acestei evolutii este ponderea mare pe care au aloca-t-o administratorii depozitelor bancare, ce au adus randamente real negative in luna ianuarie.

Fondurile de obligatiuni

Fondurile care au mizat pe obligatiuni sau alte instrumente cu venit fix nu au adus motive de bucurie investitorilor. Desi unitatile de fond au inregistrat o dinamica ascendenta, aceasta a fost sub rata inflatiei din ianuarie, ceea ce inseamna un randament real negativ. Exista o singura exceptie, reprezentata de fondul BCR Clasic, al carui randament a fost de 1,6% comparativ cu rata inflatiei de 1,03%. In acest fel se explica si cresterea numarului investitorilor in unitatile fondului BCR Clasic cu 12.
Mai rau, din punctul de vedere al numarului de investitori, stau fondurile Fortuna Gold si Tezaur, de unde s-au retras in ianuarie 5, respectiv 16 investitori.

Fondurile monetare

Si mai multi investitori s-au retras de la fondurile monetare, care au plasamente orientate pe depozite bancare. Explicatia este evidenta daca analizam atat randamentul maxim obtinut pe piata bancara in ianuarie (de 0,58% pentru un depozit lunar), ct si castigul adus de plasamentul in fonduri monetare. Spre exemplu, fondul Simfonia, care a alocat 61% din active pentru depozite bancare, a adus un randament de 0,3% in luna ianuarie, iar cresterea unitatii fondului Stabilo a fost de 0,5% in prima luna a anului.

Asa se explica faptul ca 73 de investitori au renuntat la fondul Simfonia, iar 7 la Stabilo. Ca urmare, fondurile monetare au inregistrat o scadere a cotei de piata pana la 26,8% fata de 52% la sfarsitul lunii ianuarie 2005.