Atentia bancilor comerciale a fost indreptata, anul trecut, in principal catre clientii persoane fizice, dar numai pe partea de creditare, nu si pe cea de economisire. Datele publicate de Banca Nationala a Romaniei indica faptul ca, in timp ce ponderea depozitelor atrase de la populatie a scazut substantial pe parcursul anului trecut, creditele de consum si cele ipotecare/imobiliare au inregistrat un trend ascendent al cotei in totalul creditelor acordate de sistemul bancar.

Astfel, pe de o parte, decizia de a realiza o noua etapa in liberalizarea contului de capital, in luna aprilie (accesul nerezidentilor la depozitele la termen in moneda nationala), a determinat banca centrala sa forteze scaderea brusca a dobanzilor remunerate la plasamentele la termen. In acest fel, atractivitatea economisirii prin intermediul bancilor comerciale s-a redus, pe masura ce tot mai multe banci plateau dobanzi mai mici decat inflatia asteptata. Iar ponderea depozitelor la termen, atat in lei, cat si in valuta, in totalul depozitelor la termen atrase de banci, s-a redus de la circa 54%, la inceputul anului 2005, pana la aproximativ 50% la finele anului trecut.

Bancile vor sa elimine cecul

Cecul, ca instrument de plata, genereaza cele mai multe incidente de plati. Datele publicate de banca centrala arata ca, la nivelul lunii februarie, in Centrala Riscurilor Bancare erau inregistrate peste1.550 de cecuri refuzate la plata. Radu Ghetea, presedintele ARB, spune ca pentru a reduce numarul de cecuri refuzate la plata, ori cecurile trebuie automatizate, dar cu costuri mari, ori bancile renunta la acest instrument de debit. “Valoarea medie a unei plati prin cecuri nu depaseste 5.200-5.300 lei noi. De aceea, cecul ar putea fi inlocuit cu ordine de plata sau cu carduri”, explica Ghetea. Un exemplu este oferit de Polonia, care a renuntat la cecuri.

De asemenea, un alt instrument, dar care este rar folosit, este cambia. Dupa o perioada in care nu apareau in datele publicate de Banca Nationala, in luna februarie au fost raportate sase cambii care au generat incidente de plata.

Creste importanta creditului in lei

Pe de alta parte, bancherii au profitat din plin de cererea ridicata pentru consum, soldul acestui tip de imprumuturi dublandu-se pe parcursul anului trecut. Spre diferenta, pe parcursul anului 2004, totalul creditelor de consum s-a majorat cu numai 42%. Pe langa aceasta accelerare a ritmului, creditarea din anul 2005 a diferit de cea din 2004 si prin monedele in care au fost acordate cele mai multe imprumuturi. In timp ce in 2004 au predominat imprumuturile in euro si dolari, anul 2005 a adus o incetinire a ritmului de creditare in valuta, concomitent cu o usoara sporire a ritmului de crestere a imprumuturilor in moneda nationala. Motivatia tine de restrictiile pe care Banca Nationala le-a introdus pe parcursul anului trecut, cu scopul de a limita creditele in valuta. In momentul de fata, bancile comerciale pot acorda imprumuturi in euro sau dolari in limita unui plafon maxim reprezentand de trei ori fondurile proprii, iar din totalul pasivelor pe care le detin, cu 40% trebuie sa constituie rezerve la BNR, bani care nu pot fi folositi in activitatea de creditare. Mai mult, Patrick Gelin, presedintele BRD - Groupe Societe Generale, se asteapta la o sporire a restrictiilor impuse imprumuturilor in valuta, considerand politica monetara ca fiind una dintre incertitudinile acestui an.

In schimb, Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si prim-vicepresedinte Alpha Bank, spune ca Banca Nationala ar trebui sa relaxeze restrictiile impuse creditelor in valuta, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Astfel, din momentul aderarii, bancile romanesti s-ar putea confrunta cu o competitie din partea institutiilor din alte state europene. Bancile straine ar putea intra in tara noastra si vor putea sa opereze fara a indeplini conditiile drastice impuse institutiilor de credit romanesti.

Pe langa stoparea cresterii imprumuturilor in valuta, masurile adoptate de Banca Nationala au condus si la scumpirea creditelor in euro si dolari. Cele mai recente date publicate de BNR indica o majorare a dobanzilor percepute la creditele acordate persoanelor fizice, pe termen lung (peste cinci ani, in aceasta categorie fiind incluse creditele auto, imobiliare si cele de nevoi personale cu ipoteca), de la nivelul de 8,3% in ianuarie 2006 la 8,8% in luna februarie. Totodata, si imprumuturile cu o scadenta cuprinsa intre sase luni si un an aveau, in februarie, o dobanda de 8,8%, in crestere cu 1,5 puncte procentuale fata de luna precedenta. Spre deosebire, creditele acordate companiilor si-au continuat trendul descendent al costurilor. Luna februarie a consemnat o ieftinire a creditelor acordate persoanelor juridice pe termen lung, de un punct procentual, ajungand la o dobanda medie de 5,7%. Iar imprumuturile cu o scadenta maxima de cinci ani au inregistrat o scadere a dobanzii la 6,1%, cu 0,3 puncte procentuale mai putin decat in luna anterioara.

Creditele in lei s-au scumpit si ele, in speciale cele din categoria imprumuturilor pentru locuinta sau nevoi personale cu ipoteca. Astfel, dobanda medie perceputa pentru un credit cu o scadenta mai mare de cinci ani a ajuns, in februarie 2006, la 12,2%, cu 1,9 puncte procentuale in crestere fata de luna anterioara. De asemenea, creditele de consum au s-au scumpit cu aproape un punct procentual, dobanda ajungand la 14,9%.

Dobanzile la credite, din nou real negative

Dobanzile la credite, desi au urcat fata de a doua parte a anului trecut, pot fi considerate real negative. Daca ne uitam la scenariul de baza al inflatiei, publicat de Banca Nationala, atunci inflatia ar putea ajunge la 5,5%. Insa, tinand cont si de impozitarea cu 16% a castigului din dobanzi, inseamna ca, pentru a fi mentinuta valoarea banilor, pragul minim este de aproximativ 6,5%. Dar cei mai multi analisti financiari se asteapta la o inflatie superioara scenariului de baza al bancii centrale. Astfel, in cazul unei inflatii de 7%, pragul minim de rentabilitate, de fapt conservarea valorii banilor, ar fi o dobanda de peste 8,1%. Iar cea mai ridicata rata care poate fi obtinuta, in prezent, de la bancile comerciale nu depaseste 8% pentru un depozit constituit pe termen de un an.

Mentinerea dobanzilor real negative la depozitele la termen isi are justificarea in lichiditatea din piata monetara interbancara. Banii pe care bancile comerciale ii detin, dar nu ii pot plasa in credite nu sunt atrasi in totalitate de BNR, ceea ce reduce motivatia bancherilor de a stimula procesul de economisire.

Patrick Gelin spune ca una dintre certitudinile acestui an este continuarea tendintei de ingustare a marjei de dobanda la lei. Datele Bancii Nationale arata faptul ca, in timp ce diferenta dintre dobanzile percepute pentru creditele de consum acordate populatiei (avand cel mai mare sold) si ratele platite pentru depozitele constituite pe un termen de trei luni (maturitate preponderenta in sistemul bancar) era de 13,2 puncte procentuale in februarie 2005; marja de dobanda a scazut usor sub 10 puncte procentuale in luna februarie din 2006. Totusi, ritmul de reducere a diferentei dintre dobanzile active si cele pasive nu va fi alert, din cauza obiectivului oricarei banci comerciale de a realiza profit. Mai mult, presedintele BRD - Groupe SociŹtŹ GŹnŹrale spune ca, pe masura reducerii marjei de dobanda, banca se va orienta spre cresterea veniturilor din comisioane, prin cresterea volumului de activitate. Astfel, in timp ce, in anul 2004, 63% din totalul venitului obtinut de BRD a provenit din diferenta dintre dobanzile active si cele pasive, in 2005 ponderea a scazut la 54,9%. Totodata, veniturile din comisioane au ajuns la un nivel de 34,7% in totalul veniturilor obtinute de BRD in 2005, in crestere de la un nivel de 32%, in anul 2004.

Competitia dintre banci scade dobanzile

Citeste si:

Competitia dintre bancile comerciale pentru a atrage cat mai multi clienti, pe langa faptul ca a condus la o scadere a dobanzilor percepute pentru creditele de nevoi personale, a modificat si clasamentul primelor zece banci comerciale din Romania. In total, primele zece banci din tara noastra aduna aproape 80% din activele intregului sistem bancar. Cu toate ca primele trei locuri au ramas nemodificate pe parcursul ultimilor trei ani, pentru celelalte sapte locuri s-a dus o lupta apriga, ultimii trei ani aducand o serie de modificari a pozitiilor ocupate de banci.

Banca Comerciala Romana si-a mentinut primul loc, dar a pierdut din cota de piata in ultimii trei ani. In timp ce, in anul 2003, BCR detinea 29,8% din activele totale ale sistemului bancar romanesc, in 2005 cota sa s-a redus la 25,7%. In schimb, BRD Groupe SociŹtŹ GŹnŹrale a castigat teren, ajungand la 15% din activele totale, in crestere de la 13,6% in anul 2003. In schimb, Raiffeisen Bank, care se afla pe locul trei, avea anul trecut 8,7% din totalul activelor. Desi cota de piata este in crestere fata de 2003, de la 7,1%, in anul 2004 Raiffeisen Bank avea o cota de 9,1% din totalul activelor sistemului bancar romanesc.

Casa de Economii si Consemnatiuni, dupa ce a fost cea de-a patra banca dupa totalul activelor, in anul 2005 a pierdut din cota de piata de 6,8% pe care o avea in 2003, ajungand ca, prin nivelul de 4,4%, sa ocupe pozitia a saptea in sistemul bancar autohton. Locul ocupat de CEC a fost luat de ING Bank, care avea o cota de piata de 5,3%, in 2005, in crestere de la 4,3% cu doi ani in urma.

Cine si ce ii supara pe bancheri

HVB Bank a evoluat pe un trend ascendent, in anul 2005 avand o cota de piata de 4,9%. Prin fuziunea cu Banca Tiriac si UniCredit Romania, noua banca va ajunge sa detina aproximativ 9% din totalul activelor sistemului bancar, intrand in competitie cu Raiffeisen Bank pentru locul trei.

O ascensiune rapida a cunoscut si Banca Transilvania, care numai pe parcursul anului trecut a reusit sa obtina o majorare cu un punct procentual a cotei de piata. Banca Transilvania va ramane singura institutie de credit cu capital romanesc, dupa ce BCR a fost cumparata de austriecii de la Erste Bank, iar CEC urmeaza sa fie privatizata.

2006 este anul in care institutiile de credit incearca sa reduca costurile totale, crescandu-si rentabilitatea. Radu Ghetea spuna ca una dintre metodele de reducere a costurilor este reducerea contributiei pe care bancile o platesc la Fondul de garantare a depozitelor. Astfel, pana in anul 2007, contributia pe care o platesc institutiile de credit s-ar putea reduce la 0,1% din totalul depozitelor. “Am reusit scaderea contributiilor pentru ca sistemul bancar romanesc este solid”, spune presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). Totodata, in 2007, Fondul va garanta depozitele populatiei pana la un plafon de 20.000 euro, valoarea maxima fiind in prezent de 15.000 euro.

Una dintre problemele cu care se confrunta bancherii este generata de legea faptelor de coruptie, care ar trebui modificata, considera presedintele ARB. Astfel, este considerata infractiune penala atat incalcarea legii, cat si a normelor interne ale bancilor. “Legea si normele interne sunt puse pe acelasi plan de gravitate. Insa, in acordarea unui credit pot aparea erori”, explica Ghetea. Spre exemplu, in momentul in care este aprobat un credit pentru o persoana fizica, contractul este semnat de o serie de reprezentanti ai bancii. Daca lipseste o semnatura sau o stampila, se considera ca s-au incalcat normele interne, aceasta fiind infractiune.

Totodata, bancherii vor sa imbunatateasca si colaborarea cu Banca Nationala. Astfel, in privinta raportarilor duble, presedintele ARB sustine ca atat la Biroul de Credit, cat si la Centrala Riscurilor Bancare, va fi eliminata cea de-a doua raportare, urmand ca imprumuturile acordate persoanelor fizice, precum si restantele, sa fie transmise numai la Biroul de Credit, date la care va avea acces si banca centrala.

Premiera anului 2006 - pichetarea Raiffeisen

O alta modalitate de reducere a costurilor este restructurarea personalului angajat in banci. Bancpost desfasoara un proces de reorganizare, relocare si modernizare a retelei de sucursale, proiect care se va desfasura pana in anul 2007. De asemenea, banca a implementat, la sfarsitul anului trecut, un program de reducere a numarului de angajati. Astfel, peste 600 de salariati au parasit Bancpost, prin voluntariat, in conditiile platii a sase pana la 23 de salarii compensatorii, in functie de vechimea pe care o aveau in banca.

Reducerea numarului de personal a adus si o premiera in sistemul bancar. La jumatatea lunii aprilie, o parte din salariatii Raiffesen Bank au pichetat sediul central al bancii, nemultumiti de nerespectarea programului de lucru de opt ore, de o serie de decizii de concediere, precum si de modificarea criteriilor de evaluare si promovare a salariatilor. Steven van Gršningen, presedinte si CEO Raiffeisen Bank, spune ca acuzatiile care au fost aduse Consiliului de administratie de catre sindicat sunt nefondate.

“Am raspuns favorabil fiecarui punct pus in discutie de sindicat si consideram ca avem o baza solida pentru un dialog constructiv si ca nu exista motive de protest”, spunea presedintele Raiffeisen. Dar pichetarea a avut loc, sindicatul obtinand dreptul de a participa la sedintele Consiliului de administratie al bancii, precum si acordul pentru respectarea programului de lucru de opt ore, cu toate ca sindicalistii nu au semnalat un caz concret de abatere. Insa, deciziile de concediere nu au fost anulate.

Anul trecut, Casa de Economii si Consemnatiuni era la un pas de greva. La acea data, salariatii CEC erau nemultumiti de salariile mult mai mici comparativ cu cele din alte institutii de credit. Totodata, liderii sindicali solicitau si un pachet de masuri compensatorii pentru angajatii care ar fi urmat sa fie disponibilizati in urma privatizarii CEC.