Potrivit lui Isarescu, pe termen lung, mentinerea unor rate inalte ale rezervelor minime obligatorii poate distorsiona piata.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu va mai apela la masuri "neortodoxe" de politica monetara, precum restrictiile aduse creditarii, care distorsioneaza piata, deoarece rolul dobanzii de politica monetara ca instrument principal al BNR a crescut, a spus, citat de NewsIn, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

In acelasi timp, BNR va folosi dobanda de politica monetara si rata rezervelor mninime obligatorii. "Pastram rezervele minime obligatorii si scadem dobanda, sau invers", a spus Isarescu.

BNR a eliminat in prima parte a acestui an o parte din aceste masuri "neortodoxe", si anume avansul obligatoriu de minim 25% la creditele imobiliare si ipotecare si limitarea gradului de indatorare a populatiei, sub rezerva ca bancile comerciale sa inainteze spre validare la banca centrala norme interne privitoare la risc.

Conducerea BNR a decis, saptamana trecuta, mentinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii, de 20% din pasivele in lei ale institutiilor de credit si de 40% din cele in valuta, indiferent daca pasivele au scadenta reziduala mai mica sau mai mare de doi ani. Banca centrala plateste bancilor dobanzi de 2,10% pe an la rezervele minime obligatorii in lei, 0,90% pe an la cele in euro si 1,15% pe an la rezervele minime in dolari.

Isarescu: Am revizuit in jos cu 0,9% prognoza de inflatie pentru acest an

Banca centrala a revizuit in jos prognoza pentru inflatia din acest an cu 0,9%, de la 4,6% pentru finalul acestui an in raportul din februarie, datorita coborarii mai rapide decat se estimase a inflatiei din primele trei luni ale anului, a mai spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) estima in februarie ca rata anuala a inflatiei va cobori la 4,6% in decembrie 2007 si respectiv la 4,1% la finele anului 2008.

Guvernatorul BNR a spus ca "ne vom incadra in intervalul de inflatie tintit pentru acest an", de 3 - 5%.

Citeste si:

Isarescu a spus ca in afara de intarirea leului, un rol important in dezinflatia din acest an il au si "asteptarile inflationiste". "Scaderea anticipatiilor inflationiste arata mai multa credinta ca tintele de inflatie vor fi atinse", a aratat Isarescu.

BNR a injectat 3 miliarde lei in piata deoarece era nevoie de lichiditati

BNR a injectat, vineri, trei miliarde lei (903,7 milioane euro) in piata monetara, deoarece costatat o nevoie de lei, dupa ce Trezoreria a "drenat" masiv lichiditati, a declarat guvernatorul Mugur Isarescu.

Guvernatorul Mugur Isarescu a anuntat, vineri, la conferinta de presa ocazionata de raportul despre inflatie, ca banca centrala a intervenit in piata injectand lichiditate, deoarece a constatat ca exista o nevoie de lei, care a urcat mult dobanzile, dupa ce Trezoreria statului a "drenat", in cateva zile doua miliarde de euro.

"Avem intr-adevar o situatie de politica fiscala mai putin relaxata decat am prognozat-o, Fiscul e din nou pe surplus si pe surplus major. A absorbit in cateva zile 2 miliarde euro (7 miliarde lei) ceea ce explica si situatia de pe piata monetara si decizia noastra de a face chiar astazi o infuzie de lichiditate in piata", a spus Isarescu.

Infuzia de lichiditate, spune Isarescu, compenseze penuria de lei creata de absorbtia masiva de lichiditati din piata prin plata impozitelor la sfarsitul lunii aprilie. "Si apreciem noi ca si intr-o maniera optimista, Trezoreria nu are cum sa reintroduca in sistem rapid aceste lichiditati".

Guvernatorul Isarescu a mai anuntat ca banca centrala va interveni in piata monetara "in ambele sensuri", referindu-se la posibilitatea de a absorbi sumele in execes, dar si reversul medalie, cand este nevoie de lichiditati, caz in care va face o infuzie de lei. "Vom absorbi lichiditate cand este exces, vom introduce lichiditate cand avem penurie de lichiditate pentru ca sistemul sa functioneze cum trebuie si dobanzile sa se stabilizeze".

Imediat dupa ce BNR a anuntat tranzactia, dobanzile interbancare la depozitele overnight (cu scadenta la o zi) s-au injumatatit, de la 15-30% cat erau la prima ora, la 7-15% pe an. Cursul de schimb a fost, de asemenea, influentat, leul depreciindu-se cu 0,67% pana la 3,3030 lei/euro, cat era nivelul de tranzactionare in deschiderea sedintei de schimburi valutare de vineri, la 3,3250 lei/euro.