Dobanzile la credite si depozite au inceput sa fluctueze necontrolat de la inceputul anului. Daca pana acum, romanii care doreau sa-si depuna banii la o banca sau voiau sa ia un credit gaseau pentru acelasi produs dobanzi asemanatoare, variatiile fiind de 1-2% maximum, situatia s-a schimbat in mod spectaculos in primele saptamani ale anului. Mai multe banci au decis reduceri severe ale unor dobanzi, ceea ce a adus piata bancara din Romania intr-o situatie de neimaginat in urma cu cateva luni. Pentru acelasi depozit in lei, un roman poate primi de la o banca o dobanda de 8%, dar si de 17% pe an la o banca concurenta. Variatiile de-a dreptul socante n-au ocolit nici segmentul de creditare, unde dobanzile bancilor variaza acum foarte mult: intre 20 si 27 la suta la creditele de consum in lei si intre 13,5 si 23 la suta la creditele pentru locuinte in lei. Deciziile mai multor banci nu numai ca i-au pus in incurcatura pe romani, care de acum inainte sunt nevoiti sa faca adevarate cercetari de piata pentru a lua un credit sau pentru a-si depune banii la banca, dar i-au facut si pe analisti sa se intrebe de unde provin aceste diferente si cat de riscante sunt.

Piata romaneasca - inca imatura

Analistii economici sustin ca diferentele de 8-10 la suta intre dobanzile oferite de banci diferite pentru acelasi podus, fie ca este vorba de un depozit sau de un credit, nu sunt de intalnit in tarile cu o economie de piata functionala si stabila. Or, situatia intalnita pe piata bancara arata clar ca sistemul bancar romanesc este departe de a functiona la parametri "cu bataie lunga". Analistii financiari au teorii diferite pentru a explica diferentele mari dintre dobanzi, insa concluzia lor este aceeasi: exista distorsiuni in functionarea pietei. "Piata interbancara nu lucreaza pe termen lung", sustine analistul Matei Paun. El argumenteaza ca, in aceaste conditii, oferta si cererea de bani nu se compenseaza intre banci si de aceea institutiile financiare sunt nevoite sa isi echilibreze activele si pasivele pe cont propriu. "Sunt banci dispuse sa-si asume riscul unui dezechilibru intre active si pasive. De exemplu, o institutie care anticipeaza o evolutie favorabila a leului pe termen de 1 an poate apela la un imprumut in lire sterline, in locul depozitelor in lei, pentru a acoperi cererea de credite", explica Matei Paun. In privinta reducerilor drastice ale dobanzilor la creditele ipotecare, Matei Paun sustine ca este vorba de un pariu facut de banci, care mizeaza pe faptul ca dobanzile de pe piata vor ajunge dupa 5 ani la niveluri mult mai mici decat 13-14 la suta. Radu Craciun, analist la ABN Amro, sustine ca vina pentru diferentele mari dintre dobanzi apartine Bancii Centrale, care transmite mesaje contradictorii privind evolutia dobanzilor. "Modul in care variaza dobanzile se datoreaza confuziei care domneste in sectorul bancar, produsa de miscarile mai putin previzibile ale Bancii Centrale. In ultima vreme, intre dobanda de referinta anuntata de BNR si cea la care se face sterilizarea banilor (dobanda de interventie) a aparut o diferenta de pana la 2 puncte procentuale. In conditiile in care nu mai exista plasamente garantate la o dobanda clara, bancile si-au ajustat politica in functie de nivelul de lichiditate. Sunt banci care au lichiditate foarte buna si a caror principala problema este cum sa plaseze banii, care au operat ajustari drastice ale dobanzilor, si banci care au mai putine lichiditati si care nu si-au redus inca dobanzile", sustine Radu Craciun. Un al treilea factor care explica diferentele mari dintre dobanzi este concurenta dintre banci. "Miscarile de reducere a dobanzilor de la inceputul anului vin sa confirme expectatiile privind imbunatatirea mediului economic din punct de vedere al performantelor si al concurentei aferente", sustine analistul financiar Florian Libocor.