Ce spunea Isărescu în 2022: „Cum să stabilească ROBOR-ul, prin telepatie?”
Discuția despre ROBOR nu este nouă: în 2022, când investigația Consiliului Concurenței a intrat în atenția publică, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a explicat că piața interbancară presupune interacțiune între bănci. „Cum să stabilească ROBOR-ul, prin telepatie?”, spunea atunci Isărescu, argumentând că existența unui mecanism de comunicare în piață nu înseamnă automat manipulare.
Declarația a fost importantă pentru că venea chiar în perioada în care investigația începea să fie discutată public. Isărescu nu respingea ideea unei verificări din partea Consiliului Concurenței, dar atrăgea atenția că funcționarea pieței monetare presupune mecanisme tehnice, comunicare și reguli de piață.
Cu alte cuvinte, simplul fapt că băncile interacționează în procesul de fixing nu este, în sine, suficient pentru a demonstra o înțelegere anticoncurențială. Acolo unde intervine disputa este dacă schimburile de informații au depășit cadrul normal de funcționare a pieței.
Cum se calculează ROBOR
ROBOR este calculat în mod independent de Thomson Reuters, entitatea împuternicită de Banca Națională a României. Indicele este stabilit ca medie aritmetică a ratelor dobânzilor practicate de 10 bănci relevante pentru piața românească din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară, în general cele mai mari și mai active bănci din țară.
În fiecare zi lucrătoare, băncile trimit cotații pentru mai multe scadențe, precum 1 zi, 3 luni, 6 luni sau 12 luni. Aceasta devine valoarea ROBOR pentru fiecare scadență.
Diferența dintre ROBOR și IRCC: cotații, nu tranzacții efective
O diferență importantă este că ROBOR nu este calculat pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci, așa cum este calculat Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC). ROBOR se bazează pe cotațiile transmise de băncile participante, adică pe dobânzile la care acestea spun că sunt dispuse să ofere lei altor bănci, pentru diferite scadențe.
IRCC, folosit pentru creditele noi ale populației (a fost introdus în 2019), este calculat diferit, pe baza tranzacțiilor reale din piața interbancară. Asta înseamnă că IRCC reflectă dobânzile efective la care băncile s-au împrumutat între ele, în timp ce ROBOR reflectă cotațiile transmise în procedura de fixing.
Această diferență explică de ce discuția despre ROBOR este sensibilă. Pentru scadențele de 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective poate fi redus, cotațiile transmise de bănci capătă o importanță mai mare. Tocmai de aici pleacă și disputa dintre Consiliul Concurenței și bănci, respectiv dacă aceste cotații au fost independente sau dacă băncile și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații.
Ce a spus Isărescu anul acesta, înainte de anunțul amenzii
Înainte ca sancțiunea Consiliului Concurenței să fie anunțată oficial, Mugur Isărescu a revenit asupra subiectului și a spus că discuția despre ROBOR „tulbură societatea românească”. Guvernatorul a vorbit despre dificultatea de a explica publicului cum funcționează piața monetară și de ce aceasta este esențială pentru transmiterea politicii monetare.
„Piața monetară sau interbancară este esențială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeș și decidem să majorăm dobânda. Păi… Și ce dacă am majorat-o, dacă aia nu se duce în economie? Și prin ce se duce în economie? Prin piața monetară!”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a spus și că raportul preliminar al Consiliului Concurenței explică la început corect ce este ROBOR, dar a criticat concluzia privind cartelizarea băncilor. În argumentația sa, piața monetară trebuie să funcționeze coordonat pentru ca politica monetară a BNR să se transmită în economie.
„Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște «șmecheri», de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu ROBOR-ul a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția asta”, a mai spus Isărescu, notează Digi24.
Care a fost soarta LIBOR, un caz celebru de manipulare a unui indice
Un exemplu cunoscut de manipulare a unui indice financiar este LIBOR, London Interbank Offered Rate, folosit timp de aproape patru decenii ca reper pentru împrumuturi și contracte financiare la nivel global, scrie Investopedia.
LIBOR era calculat zilnic pe baza ratelor raportate de mai multe bănci mari internaționale, pentru scadențe diferite și valute importante, precum dolarul, euro, lira sterlină, yenul și francul elvețian.
Scandalul a izbucnit după ce s-a descoperit că unele bănci au transmis date care nu reflectau corect realitatea pieței. Barclays, una dintre băncile implicate, a fost amendată cu 450 milioane dolari, iar cazul a dus la plecări din conducerea băncii.
Problema de fond a fost că LIBOR ajunsese să se bazeze prea mult pe estimări ale băncilor, nu pe tranzacții reale. Din acest motiv, autoritățile financiare globale au decis renunțarea treptată la LIBOR și înlocuirea lui cu indici considerați mai siguri, precum SOFR pentru dolar, SONIA pentru lira sterlină sau STR pentru euro.
De ce cazul LIBOR contează în discuția despre indicii de referință
Cazul LIBOR nu înseamnă automat că orice indice calculat pe baza cotațiilor este manipulat. Înseamnă însă că indicii de referință trebuie supravegheați atent, pentru că pot influența credite, dobânzi, contracte și costuri de finanțare.
În cazul ROBOR, întrebarea centrală este dacă băncile participante la fixing au transmis cotații independente sau dacă au existat schimburi de informații care au afectat comportamentul lor în piață. Consiliul Concurenței susține că băncile și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special privind prețul.
Băncile resping acuzațiile și spun că au respectat cadrul legal și regulile pieței. Decizia autorității de concurență poate fi atacată în instanță, iar disputa se va muta, cel mai probabil, din zona declarațiilor publice în zona probelor, a motivării deciziei și a controlului judiciar.
Omer Tetik acuză Consiliul Concurenței de populism
Printre cele mai dure reacții a fost cea a lui Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România. Acesta a respins acuzațiile și a spus că BT va contesta decizia.
„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu «investigația ROBOR», dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR”, a declarat Omer Tetik.
Șeful Băncii Transilvania a mers mai departe și a susținut că decizia autorității de concurență are o componentă populistă.
„Mai mult, decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice, într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”, a adăugat Omer Tetik.
