Ce se întâmplă cu ROBOR? Cum influențează cursul de schimb dobânzile
Când leul se depreciază puternic, unul dintre primele efecte se vede în dobânzile la care băncile se împrumută între ele, deci în ROBOR. De această dată, însă, Andreea Nica, vicepreședinte al Asociației CFA România, a observat un lucru neobișnuit: băncile nu au crescut încă dobânzile pe măsura tensiunii din piață, ci, dimpotrivă, în plină criză politică, acestea au operat chiar o mică reducere. Specialista spune însă că această situație ar putea fi temporară, iar dobânzile sunt de așteptat să crească în zilele următoare.
„Sunt surprinsă de nivelul foarte scăzut al ratelor de dobândă în acest moment. Între turul unu și turul doi, în mai, când cursul a trecut prima dată de pragul de cinci, în momentul în care cursul a crescut mult și leul s-a depreciat accelerat, creșterea dobânzilor a fost pe măsură. Au ajuns la niveluri de 12-13% în piața interbancară, de swapuri și de depozite. Asta pentru că, în mare parte, pozițiile astea împotriva leului trebuie finanțate pe piața monetară”, explică Andreea Nica.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează creditele „vechi” ale românilor, a scăzut luni la 5,86%, de la 5,87% în sesiunea anterioară, cu o zi înainte de moțiunea de cenzură. Este prima modificare a indicelui din ultimele două săptămâni, adică de la debutul recentei crize politice din România.
De ce nu au crescut băncile ROBOR-ul? Legătura cu investigația Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței a finalizat etapa de documentare din cadrul investigației privind o presupusă înțelegere și/sau practică concertată referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către băncile participante la stabilirea acestei rate de referință în cadrul procedurii de fixing. Autoritatea a transmis celor zece bănci vizate o copie a raportului elaborat de echipa de investigație.
În acest context, Andreea Nica spune că băncile ar putea fi mai prudente decât în mod normal în privința dobânzilor cu care contribuie la stabilirea ROBOR.
„Avem o investigație în curs a Consiliului Concurenței. Băncile care sunt participante la ROBOR fac parte din această investigație, sunt și băncile importante din sistemul nostru financiar și vor fi, bineînțeles, foarte precaute în acest moment în ceea ce privește contribuția lor la stabilirea ROBOR”, spune specialista.
În mod normal, atunci când cursul euro/leu crește, dobânzile ar trebui să urce. Creșterea dobânzilor face leul mai scump și poate reduce presiunea pe moneda națională. De această dată, însă, băncile ar putea evita o reacție prea puternică, tocmai pentru că orice mișcare legată de ROBOR este privită într-un context sensibil.
Cele zece bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD - Groupe Société Générale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.
Ce spune Asociația Română a Băncilor despre investigația ROBOR
Asociația Română a Băncilor susține că băncile respectă legislația națională privind modul în care este stabilit ROBOR și că au acționat cu bună-credință, în conformitate cu regulile stabilite de autoritățile competente.
ARB spune că piața monetară interbancară este o piață reglementată, iar Banca Națională a României are rol de organizator, reglementator și supraveghetor al modului în care aceasta funcționează. Potrivit asociației, mecanismul de fixing al ROBOR este bazat pe cotațiile reale de lichiditate din piața interbancară și este supravegheat după reguli stricte.
Asociația avertizează și că modul în care subiectul a fost prezentat public poate crea confuzie cu privire la funcționarea unei piețe reglementate. În opinia ARB, acuzațiile legate de ROBOR trebuie tratate cu prudență, pentru că pot produce efecte negative asupra încrederii în piață, asupra costurilor de finanțare și asupra stabilității financiare.
ARB mai susține că evoluția ROBOR nu este determinată de înțelegeri între bănci, ci de factori macroeconomici: inflație, dobânda de politică monetară, lichiditatea din piață, percepția investitorilor, deficitele fiscale și instabilitatea politică.
