Digitalizarea a făcut ca vizitele la ghișeul băncii să nu mai fie obligatorie pentru majoritatea operațiunilor. Adina Călin, director produse și servicii în cadrul CEC Bank, a explicat într-un interviu wall-street.ro cum arată viitorul digitalizării bancare, cât se așteaptă băncile să mai crească dobânzile la credite și cum concurează băncile tradiționale cu noile fintech-uri.
Pandemia a dus la o digitalizare accelerată a tuturor sectoarelor, inclusiv cel bancar. Adina Călin consideră că pandemia a ajutat într-o formă sau alta tehnologizarea și că digitalizarea în sectorul bancar este abia la început.
„Cred că bankingul tradițional este pe cale de dispariție. Cei care s-au născut cu smartphone-ul în mână, nu vor mai vrea să se ducă la ghișee ca să-și rezolve treaba. Astfel, e important să le oferim tot ce le-am fi oferit în bancă, direct pe telefonul lor. Zona digitală trebuie să ofere 100% sau chiar mai multe oferte față de ce ai putea să oferi fizic clientului”, a declarat Adina Călin.
Cred că datele la momentul acesta sunt noul petrol al secolului XXI.
Adina Călin, director produse și servicii în cadrul CEC Bank
Aceasta a explicat că băncile sunt printre cei mai mari utilizatori de date cu caracter personal, astfel, acestea au foarte multe informații despre clienți, mult mai multe decât alte industrii din piață. În acest mod, băncile pot vedea pe ce își cheltuiesc clienții banii, pot să vadă modul în care fac cumpărăturil, unde se duc banii și ce preferințe au. În acest mod, băncile pot să vină cu oferte personalizate.
Citeste si:
Dobânzile bancare: Cât o să mai crească?
În contextul inflaționist, românii cu credite au traversat o perioadă de creștere a dobânzilor. BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,5% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Cât se așteaptă băncile să mai crească dobânzile la credite și când putem vorbi de o stabilizare?
„Noi ne-am dori să fi ajuns deja pe un platou de stagnare, dar n-aș putea spune că acest lucru s-a întâmplat. După cum știm, tot ce s-a întâmplat până acum a apărut ca o urmare a unor fenomene pe care nu le preconizam: războiul din Ucraina, criza energetică și problemele în lanțurile de aprovizionare. Este de așteptat ca dobânda cheie să mai treacă printr-o majorare până la acest sfârșit de an, apoi, sperăm să vină un moment de stagnare, urmat de o descreștere”, subliniază Adina Călin.
Citeste si:
Citiți și: Topul celor mai bune dobânzi la depozitele în lei la jumătatea lui 2022.
E adevărat că băncile „au sărit calul cu ROBOR-ul”?
Majorarea indicelui ROBOR, rata în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut semnificativ în ultima perioadă, stârnind critici chiar şi de la BNR. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat băncile că „au sărit calul” cu ROBOR-ul, și le-a îndemnat să îl ajusteze în funcție de rata dobânzii de politică monetară.
„Nu cred că majorarea ROBOR înseamnă că băncile au «sărit calului». O singură bancă nu poate să controleze acest ROBOR. E o competiție între bănci, deci fiecare vrea să vândă mai scump. Nu cred că ai putea să influențezi lucrurile acestea ”, a declarat Adina Călin.
Citeste si:
La o zi după intervenția lui Isărescu, ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a avut cea mai mare scădere din ultimele 20 de luni. Întrebată cum a reușit guvernatorul BNR să scadă ROBOR-ul „prin vorbe”, Călin mi-a răspuns că:
„Acestea sunt lucruri care se întâmplă pe termen foarte scurt la nivel de piață. Spre exemplu, pe piața bursieră, dacă cineva face un anunț, în primele două zile există o tendință de creștere sau de descreștere pe acțiunile respective în funcție de ce s-a întâmplat, dar pe termen lung, lucrurile se corectează”.
Citiți și: Cum se calculează ROBOR și de ce a certat Isărescu băncile care „au sărit calul”.
În această perioadă de majorare a dobânzilor, românii cu credite caută soluțiile prin care să plătească mai puțin sau cele prin care, dobânda lor să fie sub umbrela volatilității prețurilor. Trecerea de la ROBOR la IRCC este una dintre soluțiile la care apelează românii, însă, Călin atenționează că pe termen lung, aceste rate o să se egalizeze.
Citeste si:
„Dacă te gândești să treci de la ROBOR la IRCC, acum, pe moment, o să fie mai bine fiindcă o să plătești niște rate mai mici, însă, atunci când ROBOR-ul o să scadă, IRCC-ul o să aibă o întârziere de 6 luni, deci o să rămână la nivelul mare. Dacă ne uităm la prognozele BNR, vedem că inflația este finalul anului la 13,9, la finalul anului viitor la 7,5 și ne așteptăm la 2,3 la jumătatea anului 2024. Asta o să dea un trend și în zona ratelor de dobândă care vor scădea”, explică Adina Călin.
Avantajele și dezavantajele dobânzii fixe
În ultima perioadă, inflația a dus la majorarea dobânzilor la credite. Dacă privim spre cele mai recente declarații ale lui Mugur Isărescu, această majorare a venit natural, iar românii trebuie să știe că: „perioada dobânzilor mici s-a sfârșit”. Este mai înțelept totuși să recurgi din prima la o dobândă fixă ca să nu te trezești cu „surprizele” majorării ROBOR sau IRCC?
Citeste si:
„Dobânda fixă îți conferă siguranța că, indiferent ce se întâmplă în piață, pe toată durata creditului o să plătești același preț. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că atunci când băncile calculează dobânda fixă, evident că e nevoie să ia în considerare, în prețul pe care îl pun la o dobândă fixă, și aceste oscilații care pot să apară pe durata de viață a creditului. Dacă vorbim de un credit ipotecar, din start, rata la un credit cu dobândă fixă este mai mare”, a subliniat Adina Călin.
Aceasta sfătuiește românii să se indatoreze cu maxim 25% din ceea ce câștigă lunar. Acest sfat vine tocmai fiindcă într-o perioada de 30 de ani, în cazul unui credit ipotecar, pot exista foarte multe fluctuații. Călin a subliniat că nu poți spune că un credit este mai bun decât altul, iar în momentul în care te hotărăști să aplici pentru un credit este necesar să discuți cu banca despre toate opțiunile pe care le ai.
Citeste si:
Cum vede o bancă tradițională competiția cu noile fintech-uri
Fintech-rile au luat cu asalt piața bancară din România, iar unele au început să muște din felia de business tradițional a băncilor, prin acordarea de credite. Spre exemplu, Revolut a lansat primul său credit de nevoi personale din România, acesta fiind primul produs de împrumut pe care îl oferă clienților români. Chiar dacă ar putea fi considerate o amenințare pentru bănci, Adina Călin consideră că fintech-urile au ajutat băncile să facă pasul mai rapid spre digitalizare.
„Trebuie să recunoaștem că sistemul bancar era un pic înțepenit și reacționa mai greu la ceea ce se întâmpla în piață. Aceste fintech-uri, dincolo de faptul că noi lucrăm împreună cu ele, îți dau și acea accelerarea a tot ceea ce înseamnă nou, prin adaptarea noilor tehnologii. Nu doar că nu le simțim ca pe o competiție, mai mult, ne ajută să facem acel pas înainte prin tehnologie”, a subliniat Adina Călin.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
