In acelasi timp, BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Cum isi explica BNR decizia


Banca centrala pune un accent mai mare pe stimularea economiei, prin revitalizarea creditarii private si sustinerea cererii, in conditiile in care mizeaza pe continuarea procesului de dezinflatie incepand din februarie, ajutata si de intarirea leului.

Astfel, in comunicatul detaliat al deciziilor de politica monetara de miercuri, Banca Nationala a Romaniei (BNR) argumenteaza scaderea dobanzii cheie de la 7,5% la 7% prin necesitatea unei politici monetare care sa vizeze nu doar stabilitatea pe termen mediu a preturilor, ci si "revitalizarea sustenabila a procesului de creditare a economiei romanesti".

"Analiza evolutiei indicatorilor macroeconomici releva persistenta deficitului de cerere agregata, consolidarea la niveluri sustenabile a deficitului de cont curent si continuarea scaderii in termeni anuali reali a creditului acordat sectorului privat, concomitent cu mentinerea unei dinamici inalte a creditului guvernamental", se arata in comunicat.

Inflatia, elementul cheie al strategiei de politica monetara a BNR, a inregistrat o accelerare la finalul anului trecut, "in principal ca efect al majorarii accizelor la tutun si al evolutiei preturilor combustibililor", insa banca centrala considera ca trendul dezinflationist se va relua din februarie.

"Perspectivele indica continuarea procesului de dezinflatie, dupa o temporara accelerare a ratei inflatiei in luna ianuarie ca efect al socului exogen al ajustarii accizelor la tutun, in conditiile prelungirii dinamicii favorabile a inflatiei de baza CORE2 ajustata - care ilustreaza mai bine efectele gestionarii cererii agregate", subliniaza banca centrala.

Astfel, inflatia de baza CORE2 ajustata - calculata prin eliminarea impactului preturilor administrate, al celor volatile si al principalelor produse accizabile - si-a continuat trendul descendent inceput in luna aprilie 2009, ajungand la 2,8% in decembrie 2009.

Perceptia asupra Romaniei s-a imbunatatit, dar raman incertitudini privind mediul extern

Banca centrala puncteaza imbunatatirea perceptiei investitorilor straini asupra Romaniei, in urma deblocarii finantarii de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International (FMI) si a cresterii apetitului global pentru risc, de care a beneficiat si leul la inceputul acestui an.
Cu toate acestea, BNR atrage atentia asupra "persistentei incertitudinilor legate de evolutia mediului extern, a fluxurilor de capital, preturilor administrate si a celor volatile".

La finalul lui ianuarie, FMI si CE au trimis o misiune comuna de evaluare la Bucuresti, care a anuntat ca va propune reluarea aranjamentului de finantare a Romaniei. Urmatoarele doua transe de la FMI, in valoare de 2,3 miliarde euro, urmeaza sa fie virate Romaniei in februarie.

Un prim semnal al imbunatatirii perceptiei externe a venit marti, cand agentia de rating Fitch a imbunatatit perspectiva ratingului Romaniei de la 'negativa' la 'stabila', argumentand in principal prin reducerea nevoii de finantare externa a tarii.

In urma deciziei de reducere a dobanzii de politica monetara la 7%, dobanda la facilitatea de depozit scade de la 3,5% la 3% pe an incepand din 4 februarie, iar dobanda la facilitatea de creditare (credit Lombard) coboara la 11% pe an, de la 11,5% anterior. Aceste dobanzi sunt fixate la plus/minus 4 puncte procentuale in raport cu dobanda cheie.

In acelasi timp, dobanda penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite in lei se reduce la 16,5% incepand cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie.

O masura conform asteptarilor

Toti cei peste 50 de analisti membri Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania estimau ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) va reduce dobanda de politica monetara la 7% pe an in sedinta de astazi.

In acelasi timp, aproape 17% dintre analistii chestionati de AAFBR considerau ca banca centrala va scadea nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta constituite de banci, de la 25% in prezent la 20%. In cazul pasivelor in lei, analistii nu se asteaptau la modificari ale rezervelor minime obligatorii, rata acestora fiind in prezent de 15%.

La ultima sedinta de politica monetara de la inceputul lui ianuarie, Consiliul de Administratie (CA) al BNR a decis sa reduca dobanda cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 7,5% pe an.

Ultima scadere a rezervelor minime obligatorii a avut loc intr-o sedinta "surpriza" din luna noiembrie 2009, cand CA al BNR a hotarat reducerea RMO pentru pasivele in valuta ale bancilor de la 30% la 25%.

Pariul ING

Analistii ING se asteaptau ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa reduca dobanda cheie cu 0,75 puncte procentuale, la 6,75%, o astfel de decizie urmand sa se bazeze pe diminuarea riscurilor asociate economiei Romaniei si pe reluarea acordului cu FMI si Comisia Europeana.

ING argumenteaza ca o taiere de 0,75 puncte procentuale ar fi vazuta de investitori drept un semnal ca situatia economica a Romaniei se imbunatateste si, in acelasi timp, ar oferi stimulii necesari pentru intrarea economiei pe o tendinta de crestere.

"Ca urmare a dobanzilor ridicate din piata, o reducere cu 0,75 puncte procentuale este necesara pentru scaderea dobanzilor. O taiere de numai 0,50 puncte procentuale ar mentine actualul nivel al dobanzilor sau chiar l-ar creste (...)", subliniau analistii bancii.