Intre BNR si bancile comerciale pot sa apara temporar anumite tensiuni legate de functiile deosebite ale acestora, a mai spus Mugur Isarescu. "BNR are ca scop principal asigurarea stabilitatii preturilor si stabilitatii financiare. Cateodata, in atingerea acestor obiective, este posibil sa calcam pe bataturi bancile, dar pe termen lung ne intereseaza nu numai ca ele sa functioneze, ci si sa obtina profit, care este o functie majora in economia de piata", a explicat guvernatorul BNR. El a precizat ca aceste momente mai delicate in relatia bancii centrale cu bancile comerciale au aparut dupa ce BNR a trecut la tintirea inflatiei.

"Cresterea creditului in valuta ne ducea la imposibilitatea de a mai utiliza dobanda pentru tintirea inflatiei. Daca vom avea succes cu inflatia, relaxam totul", a spus Mugur Isarescu. Isarescu a explicat ca instrumentele clasice si-au epuizat deja resursele, in conditiile in care cursul de schimb se afla la un nivel scazut, salariile nu pot fi utilizate in contextul Romaniei ca ancora antiinflationista, iar utilizarea neadecvata a instrumentului dobanzilor poate duce la stimularea intrarilor de capitaluri, ceea ce ar majora lichiditatea de pe piata, majorand astfel costurile de sterilizare ale BNR.

Guvernatorul BNR a admis ca banca centrala a redus rata dobanzii in acest an mai rapid si mai puternic decat si-ar fi dorit, pentru a reduce diferentialul de dobanda fata de pietele internationale. In acelasi timp, Romania a fost obligata, la cerinta Uniunii Europene si impotriva recomandarilor Fondului Monetar International, sa liberalizeze contul de capital, masura care a contrabalansat efectul de descurajare a capitalului strain, indus de reducerea dobanzilor. "Nu am avut noroc, pentru ca am redus dobanzile atunci cand la nivel international ele erau la un minimum istoric. Poate avem acum noroc, in contextul in care Rezerva Federala a SUA a majorat dobanda de referinta si ar fi bine pentru noi sa avem o miscare similara din partea Bancii Centrale Europene", a mentionat Isarescu.

Tinta: preturile

El a adaugat ca celelalte "masuri neortodoxe" adoptate de BNR au permis o crestere a flexibilitatii si impredictibilitatii cursului de schimb, sterilizarea numai partiala a excesului de lichiditate de pe piata, ajustarea rezervelor minime obligatorii, dar si masuri prudentiale si administrative. Isarescu a aratat ca, chiar daca unele din aceste masuri pot afecta profiturile obtinute de bancile comerciale, BNR trebuie sa aiba in vedere, in principal, stabilitatea preturilor si a indicatorilor macroeconomici, pentru ca un derapaj pe aceste domenii ar avea costuri mult mai ridicate.

El a adaugat ca masura de limitare a cresterii creditului in valuta a fost una necesara, pentru ca, altfel, influenta ratei dobanzii de referinta asupra economiei risca sa fie redusa pana la un nivel care ar fi avut ca efect o eficienta foarte redusa a acestui instrument. Potrivit lui Isarescu, tari cum ar fi Polonia, Ungaria si Slovacia au avut succes cu politica de tintire a inflatiei, chiar daca in aceste state au fost inregistrate unele variatii importante de 20-25% in sus si in jos ale cursului de schimb. "Prea departe de evolutiile din aceste tari nu vom fi nici noi in urmatorii trei-patru ani", a mai afirmat Isarescu. El a aratat ca, in contextul macroeconomic actual, Romania nu avea cum sa aplice masurile propuse de FMI pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice.

Guvernatorul BNR a aratat ca negociatorul sef al FMI in relatia cu Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe, a recomandat un excedent bugetar de 2% din PIB si preluarea inflatiei de catre politica salariala. "Noi suntem cu haturile in mana si nu putem sa inghetam salariile, in conditiile in care o serie de studii spun ca acestea se vor dubla sau chiar tripla in Romania, in urmatorii ani", a spus Isarescu, adaugand ca excedentul bugetar propus de FMI nu poate fi sustenabil in Romania.