Inflatia anuala va ramane ridicata, in Romania, peste 5%, pana in toamna, cand urmeaza sa scada, astfel incat sa incheie anul la 3,6%, usor peste prognoza anterioare, de 3,5%, a anuntat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu. Acesta a explicat, in conferinta de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflatiei, care sunt cauzele inflatiei, cum actioneaza masurile BNR si, mai ales, care sunt deosebirile dintre viziunea BNR si cea a Guvernului cu privire la mersul economiei. “Sa dea Dumnezeu sa gresim noi”, a spus Isarescu.

In aprilie, inflatia a urcat mai mult decat era estimat, din cauza majorarii accizei la tutun, care va avea un impact de 0,5% - 0,6%, astfel ca, cel mai probabil, va depasi nivelul din martie, de 4,95% pe an, spune Isarescu.

Care au fost cauzele inflatiei? Efectul de baza (la inceputul lui 2017 s-au redus o serie de taxe, care au generat reduceri de preturi, iar efectul acestor masuri a disparut in 2018), majorarile de pret la energie si gaze naturale la inceputul acestui an, o usoara depreciere a leului si majorarea excesului de cerere (cererea este mai mare decat poate economia sa produca). Toate acestea s-au suprapus pe inflatia deja in crestere din toamna trecuta, cauzata, de asemenea, de preturile administrate (energie si gaze), de scumpirea combustibililor (din cauza reintroducerii supraaccizei si a cresterii cotatiilor internationale ale petrolului) si de scumirea unor alimente (oua si unt).

Majorarea preturilor administrate, amanata din cauza alegerilor

Potrivit guvernatorului, suprapunerea tuturor acestor factori a generat o inflatiei mai mare in Romania decat in tarile din regiune.

“Preturile administrate ar fi fost bine sa se majoreze cand aveam inflatie negativa, dar atunci am avut alegeri. Cum sa impaci ciclul economic cu ciclul electoral…”, a precizat guvernatorul.

Citeste si:
Ce spune guvernatorul BNR despre rectificarea bugetara
Ce spune guvernatorul BNR...

Acesta a reamintit faptul ca doua treimi din inflatia din martie (4,95%), respectiv 3,2 procente, provine din componente exogene (care nu pot fi controlate de politica monetara).

Ce poate controla BNR? Inflatia de baza (Core 2, inflatia din care se exclud preturile administrate si cele volatile - alimente si combustibili). Insa si aceasta creste, din cauza majorarii veniturilor, pe fondul tensionarii pietei muncii.

Insa cresterea salariilor nu poate fi oprita de nimeni, avand in vedere fenomenul migratiei si nu numai, insa este important ca aceste cresteri sa fie temperate.

Problema salarizarii in Romania este una reala. Singura diferenta dintre noi si Guvern este ca noi spunem...atentie, sa nu se duca prea mult in sus. Discutiile (dintre BNR si Guvern-n.r.) sunt constructive, insa speculatiile sunt jocuri politice in care nu avem voie sa ne antrenam”, a punctat Mugur Isarescu.

Citeste si:
INS confirma temerile BNR: la cat a ajuns deficitul comercial?
Deficitul comercial al...

Care sunt riscurile in privinta inflatiei in viitor

Cel mai mult, in ultima perioada, au crescut preturile la carne si preparate din carne, dar si la lapte si produse din lapte. “Pe acestea le-a simtit populatia. Am vazut si reactia populatiei, inclusiv a celor cu venituri reduse. Noi lucram cu date statistice, dar si cu perceptii, cu expectatii”, a punctat seful BNR.

Pentru perioadele urmatoare, presiunile inflationiste provin din factori exogeni (pe care BNR nu ii poate controla), respectiv preturile administrate (desi nu se anticipeaza noi majorari anul acesta), combustibili si preturile volatile (alimente, tutun, bauturi alcoolice).

Cauzele care ar putea determina abaterea inflatiei de la traiectoria anuntata de BNR ar putea proveni din preturile materiilor prime pe plan international (in special petrol) si din tensiuni pe piata muncii, mentioneaza institutia.

Cine ar fi preferabil sa se insele?

Guvernatorul BNR a prezentat si radiografia economiei romanesti, cu accent pe elementele care genereaza inflatie, referindu-se si la discutiile derulate, recent, pe aceasta tema.

Citeste si:
BNR: Importurile, principalul risc asupra stabilitatii financiare
Mugur Isarescu despre...

Potrivit acestuia, cel mai greu i-a fost sa explice care este pericolul pe care il reprezinta excesul de cerere, si de ce BNR il vede mai mare decat Guvernul.

“Pozitia ciclica a economiei...a fost discutie mare! Sa dea Dumnezeu sa gresim… am vrea sa gresim, adica excedentul de cerere sa nu fie atat de mare pe cat estimam noi. Este foarte greu sa calculezi PIB-ul potential, cat poate produce economia”, a precizat Isarescu.

Acesta a explicat ca excesul de cerere (care nu este acoperit din productia interna) se duce in deficit extern (importuri mai mari decat exporturi) si in inflatie, iar ambii indicatori sunt deja in crestere si, dupa ce depasesc limitele de prudenta, este mult mai greu sa fie corectati. “E mai usor sa spui da...am gresit! Economia putea sa produca mai mult! Dar atunci ajungem pe excendent si putem sa mai dam ceva (stimuli pentru economie -n.r.). Daca ajungi la 3% - 4 % (cu deficitul de cont curent), la limita de prudenta, trebuie sa iei. Si intrebarea e...cine ia si cu ce instrumente? As vrea sa fim noi cei care gresesc, dar ma tem foarte tare ca nu gresim”, mai spune oficialul BNR.

Creditarea firmelor romanesti, o mare problema

Referitor la consum, acesta s-a mai temperat, ceea ce reprezinta o tendinta pozitiva (chiar daca ne dorim sa consumam mai mult), insa increderea consumatorilor este in scadere (fapt care reflecta inclusiv perceptia cu privire la inflatie). Pe de alta parte, a crescut gradul de constientizare a celor care au luat credite de la banci cu privire la obligativitatea de a-l rambursa.

Pe de alta parte, guvernatorul remarca o revenire a investitiilor (insa doar a celor private), dar si trenarea lucrarilor de contructii.

In ceea ce priveste creditarea, lucrurile nu stau prea bine, considera guvernatorul BNR. Creditul neguvernamental stagneaza din vara anului trecut, in special din cauza scaderilor inregistrate pe segmentul companii. Explicatia consta in faptul ca firmele romanesti sunt subcapitalizate.

“Societatile romanesti nu sunt bancabile. Cum s-a ajuns aici? Se face confuzie intre capital si datorie. Iluzia ca te capitalizezi prin imprumut este foarte paguboasa, te baga in faliment. (...) Proprietarii trebuie sa vina cu capital in firma si sa lase la o parte iluzia ca bancile le vor ajuta. Creditul nu este un parteneriat, are alte caracteristici”, a subliniat Isarescu.

Cum afecteaza excesul de cerere cursul leului?

Cursul de schimb a crescut mai mult in cazul leului decat la forint sau zlot. Guvernatorul explica aceasta evolutie tot prin excesul de cerere (care se transmite in importuri care trebuie platite in valuta si, implicit, in deprecierea leului -n.r.). “E posibil ca noi sa exageram, dar daca exageram… meritam o prima, pentru ca am avertizat in timp util. Excedentul de cerere exista si tendinta este clara - nu este sustenabila in termeni europeni. Daca si acest lucru supara, nu stiu cum sa ma mai exprim! Trebuie sa alertam cumva, pentru ca nu se mai opreste (deficitul de cont curent -n.r.). Am trecut la o mare imbunatatire, de la aproape 15% din PIB inanite de criza, la o corectie majora, dureroasa, la 0%. Apoi, in 2014 - 2015, cu programe de relaxare fiscala, asistam la o deteriorare in timp”, a mai spus Isarescu.

Acesta este contextul in care BNR a decis majorarea dobanzii de politica monetara de la 2,25% pe an, la 2,5% pe an (a treia majorare de acest fel din 2018).

“Cat timp avem exces de cerere, politica monetara trebuie sa devina usor restrictiva, pentru ca dobanzile sa nu creasca mai mult in viitor. (...) Nu avem de gand sa sugrumam cresterea economica. (...) Noi vrem sa diminuam excesul de cerere. Acesta se poate diminua si prin cresterea PIB potential, insa pentru asta este nevoie de investitii mai mari, forta de munca mai calificata etc. Insa asta nu depinde de BNR”, a mai spus guvernatorul BNR.

Sursa foto: Agerpres Foto

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
INS: Importurile cresc de doua ori mai repede decat exporturile