Moda sfarsitului anilor ‘90 revine. Atunci au avut loc cele mai multe fuziuni de banci, creand institutii de dimensiuni nemaiintalnite anterior. Pentru afacerile bancare mondiale se pare insa ca “prea mare” nu exista, uriasii pietei pregatindu-se, din nou, sa devina chiar mai mari decat sunt.

Moda sfarsitului anilor ‘90 revine. Atunci au avut loc cele mai multe fuziuni de banci, creand institutii de dimensiuni nemaiintalnite anterior. Pentru afacerile bancare mondiale se pare insa ca “prea mare” nu exista, uriasii pietei pregatindu-se, din nou, sa devina chiar mai mari decat sunt. Despre afacerile proprii, cei mai mari bancheri din lume nu vorbesc nici in milioane de dolari, nici in zeci sau sute de miliarde, ci in trilioane de dolari.

La inceputul anului viitor, in Japonia, se va forma cea mai mare banca din lume. Cu active totale de 1,73 trilioane de dolari, aceasta va detrona vechii lideri mondiali, Citigroup si UBS. Noul gigant va fi creat prin fuziunea Mitsubishi Tokyo Financial Group (MTFG), a doua banca din Japonia si a douasprezecea din lume dupa activele totale, cu UFJ Holdings (locul patru in Japonia si 21 mondial). Din Romania, dimensiunile unei astfel de entitati sunt greu de imaginat.

Activele totale insumeaza mai mult decat PIB-ul tarii noastre din ultimii 20 de ani, iar valoarea tranzactiei, circa 30 miliarde de dolari, inseamna de aproape zece ori mai mult decat pretul ce ar putea fi platit pentru pachetul majoritar la BCR. Nici genul activitatilor bancare derulate, mult mai sofisticate (investment banking) nu sunt foarte familiare Romaniei. In ciuda dimensiunilor uriase, cea mai mare banca din lume va avea totusi doar de opt ori mai multi angajati decat CEC (72.000, dupa ce vor fi taiate 6.000 de posturi), si mai putine filiale (1.000) decat numarul de unitati teritoriale ale casei noastre de economii.

Alt gen de afacere, alti bani... Japonezii nu sunt singurii care vor sa creasca prin fuziuni si achizitii. Gigantul Citigroup, care a mai preluat de-a lungul anilor numeroase alte institutii financiare, intentioneaza acum sa se extinda pe piata celei mai mari economii europene, potrivit presedintelui Citibank Germania, Sue Harnet. Posibile tinte: Berliner Bank si Bankgesellschaft Berlin. Cea din urma fusese la inceputul anilor 2000 si in vizorul Deutsche Bank. Campioni ai incercarilor ratate de fuziune, Deutsche Bank a mai incercat sa preia Dresdner Bank, BHF Bank, Commerzbank sau Postbank. Intre timp, achizitiile s-au aranjat, dar cu alti jucatori. Commerzbank a cumparat Eurohypo, pentru 4,5 miliarde de euro, iar Postbank va lua BHF, a doua banca germana, pe credite ipotecare.

Un alt gigant bancar, Rabobank Group din Olanda, care fusese interesat si de CEC-ul nostru, dar care a renuntat sa mai participe la privatizare, analizeaza posibilitatea de a prelua integral banca elvetiana Sarasin, unde detine acum 28% din actiuni. Pe elvetieni pusesera ochii si alti olandezi – ABN Amro, insa fara rezultat. O fuziune transfrontaliera deja parafata, care a facut furori in Europa, s-a incheiat intre UniCredito Italia si HVB.

Noua institutie va avea active de 770 milioane de euro, peste 7.000 de filiale, va deveni principala banca din Europa Centrala si de Est, dar si lider de piata in Italia, Germania si Austria. Pentru Romania, efectele fuziunii vor fi cunoscute la inceputul anului viitor, noua entitate incorporand si Banca tiriac, preluata de HVB. Motivele pentru care marile banci internationale au reintrat in furia fuziunilor si achizitiilor sunt numeroase. Se cauta extinderea geografica a portofoliului de servicii si a produselor mai rapid decat s-ar reusi prin crestere organica. In plus, prin cresterea capitalului, bancile isi pot majora capacitatea de indatorare si volumul creditelor acordate. Pentru competitie, fuziunea rivalilor este o veste cu atat mai proasta cu cat acestia sunt mai mari. Nici pentru clienti scaderea competitiei in piata nu suna mereu bine.

Chiar daca vor avea acces la mai multe produse, pozitia dominanta a unui numar mic de banci le permite acestora sa “dicteze” conditiile si pretul fara teama de concurenta. Cea mai presanta motivatie pentru marile fuziuni bancare este, insa, necesitatea reducerii costurilor. Banca absorbita are, de regula, probleme. In cazul UFJ Holdings, care va fi preluata in Japonia de MTFG, problema este rata mare de neperformanta a creditelor. Pentru HVB, necazul sunt pierderile din Germania, profituri avand doar Banc Austria, foarte activa in Europa Centrala si de Est. Nimeni nu se teme insa mai mult de o fuziune decat angajatii. Cea mai mare banca din lume va concedia 6.000 de salariati, tot atatia urmand sa plece si de la Unicredit-HVB.

TOPUL GREILOR MONDIALI

Topul capitalului de rangul I miliarde dolari

Citigroup ( USA ) 74,41

JP Morgan ( USA ) 69,62

HSBC ( UK ) 67,25
Bank of America ( USA ) 64,29
Crédit Agricole (Franta) 63,422
Rozal Bank of Scotland ( UK ) 43,62

MTFG (Japonia) 39,93
Mizuho Financial (Japonia) 38,86
HBOS ( UK ) 36,58
BNP Paribas (Franta) 35,68

• Si clasamentul mondial in functie de capitalizarea de piata a grupurilor financiare are acelasi lider, Citigroup, cu 246,2 miliarde de dolari in 2004 • Pozitia secunda in acelasi top revine Bank of America, aceasta avand 187 miliarde de dolari • Britanicii de la HSBC sunt singurii care au amenintat pana acum suprematia americana pe podium, cu o capitalizare de piata de aproape 180 miliarde de dolari. Din urma vin puternic insa tot doua institutii americane, JP Morgan si Wells Fargo, ambele cu peste 100 miliarde de dolari.