Primul ministru a aratat ca, in urma consultarii Ministerului Muncii, s-a ajuns la o forma a legii care sa respecte prevederile constitutionale.
"Practic (...), tot ceea ce se plateste de la bugetul de stat, sa le oprim. Ii punem intr-un fond special pentru despagubirea victimelor. Daca instanta ii va achita, le dam banii inapoi. Daca instanta ii condamna, inseamna ca am facut bine", a declarat Ponta, miercuri, la inceputul sedintei de Guvern.
Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a aratat ca proiectul legii va fi definitivat in urmatoarele zile, dupa alte cateva consultari cu Ministerul Muncii.
Premierul Victor Ponta declara, pe 14 august, ca este dispus sa-si asume raspunderea pentru suspendarea platii pensiilor tortionarilor comunisti, daca Parchetul incepe o actiune penala impotriva acestora, si i-a cerut atunci ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc, sa gaseasca o solutie juridica pentru rezolvarea problemei.
"Imi angajez eu raspunderea - cu dumneavoastra impreuna - cu tortionarii, daca avem orice fel de incepere de actiune penala din partea Parchetului sau un mic suport juridic, sa le suspendam plata pensiei pana se judeca procesul. Probabil ca o sa ne dea in judecata. Vorbiti si cu CSM, si cu toti cei care ne mai pot sprijini. Astia, marii anticomunisti care condamnau anticomunismul, vad ca i-au lasat pe tortionari foarte bine. Haideti sa luam noi masuri, care eram oameni tineri in '89 si nefiind din acelasi sistem cu ei putem sa luam masuri", i-a spus atunci Ponta lui Cazanciuc, in sedinta Guvernului.
Totodata, premierul i-a cerut ministrului Justitiei ca, in afara de Consiliul Superior al Magistraturii, sa solicite un punct de vedere in acest sens de la Curtea Constitutionala si de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aprilie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a anuntat ca a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor, in urma exercitarii functiilor in perioada 1950-1964. Persoanele investigate au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani si locuiesc pe teritoriul Romaniei. Totodata, IICCMER informa atunci ca a intrat in posesia datelor de identificare, a numelor si adreselor exacte ale acestor persoane.
In 30 iulie, IICCMER a sesizat Parchetul privind activitatea locotenentului colonel (r.) Alexandru Visinescu din perioada in care a fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, respectiv din 1956 pana in 1963. La denuntul penal, Institutul a atasat cateva sute de documente de arhiva si marturii.
Din probele administrate de IICCMER a reiesit ca detinutii politici inchisi la Penitenciarul Ramnicu Sarat au fost supusi unui regim de exterminare, care a condus la decesul unora dintre acestia. Potrivit datelor obtinute de IICMER, regimul impus la Penitenciarul Ramnicu Sarat nu oferea conditiile minime de supravietuire pe termen lung, aducand astfel grava atingere dreptului la viata.
Potrivit IICCMER, Alexandru Visinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele inregistrate. Astfel, in calitate de comandant de penitenciar, el era direct responsabil de "viata detinutilor", asa cum arata Regulamentul de functionare a Directiei Generale a Penitenciarelor, ceea ce inseamna ca ansamblul conditiilor de detentie era organizat sau cel putin tolerat de catre acesta.
In 3 septembrie, Parchetul instantei supreme a anuntat ca Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid, intrucat in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala.
In 9 august, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul avand ca obiect denuntul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului impotriva tortionarului Alexandru Visinescu.
Alexandru Visinescu s-a nascut la Buzau, in 1925, si a fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat din anul 1956 si pana la desfiintarea inchisorii, in 1963, fiind si ultimul comandant al inchisorii, unde a murit, in urma torturilor, Ion Mihalache.