Cele peste 3.000 de societati de software si servicii din Capitala realizeaza venituri de peste 500 milioane de dolari, ceea ce reprezinta 63% din cifra totala de afaceri a companiilor IT&C (tehnologia informatiei si comunicatii) din Romania. Cinci bucuresteni din 1.000 lucreaza in acest domeniu, iar fiecarui locuitor ii revine peste 220 de dolari din cifra totala de afaceri realizata de companiile de profil, reiese dintr-o analiza a Asociatiei Nationale a Industriei de Software si Servicii (ANIS).

Studiul ANIS scoate in evidenta o concentrare foarte puternica a industriei IT&C in Capitala, dar si consolidarea unor centre regionale importante. Asadar, Timisoara s-a impus in mod clar ca al doilea centru de software si servicii al Romaniei. Dupa Bucuresti, in judetul Timis se inregistreaza cea mai mare concentrare de personal, in jur de 3.000 de angajati in domeniul IT, ceea ce reprezinta aproximativ 10% din totalul personalului din Romania.

Peste 50% din exporturi provin din Bucuresti

Anual, mai mult de jumatate din exporturile Romaniei de software si servicii provin din Capitala, iar un sfert din judetul Timis. In Timisoara, cifra de afaceri a societatilor IT&C a crescut de peste sase ori in ultimii ani. Din cele 95 de societati cu cifra de afaceri de peste un milion de dolari care activeaza in acest domeniu, 60 isi au sediul in Bucuresti. "Printre ele se numara mari firme locale de software, integratori, furnizori de solutii si distribuitori, precum si filiale si centre de dezvoltare sau de servicii ale multinationalelor IT. Bucuresti este polul de dezvoltare si determina hotarator evolutia industriei romanesti de software si servicii", reiese din studiul ANIS.

Cluj, Iasi si Brasov, in topul centrelor IT

Dupa Bucuresti si judetul Timis, in clasamentul cifrei de afaceri a societatilor din industria tehnologiei informatiei si comunicatiilor urmeaza: Cluj (4,7% din total), Iasi (2,7%), Brasov (2,7%), Prahova (2,4%), Constanta (1,5%), Sibiu (1,5%) si Mures (1,4%). Aceste zone, inclusiv Capitala si judetul Timis, acumuleaza 87% din cifra totala de afaceri a industriei software si 81% din personal.

Pe ansamblul industriei, dezvoltarea software reprezinta 50% din cifra de afaceri, restul revenind celorlalte servicii IT. Capitala se aliniaza acestei medii, dar cateva dintre judetele mai importante - cum ar fi Timis, Brasov si Sibiu - se remarca printr-o pondere mult peste medie a acestor societati, ceea ce indica o orientare clara spre activitatile de dezvoltare software. In acelasi timp, in alte judete (Constanta, Iasi, Mures, Arad) procentajul se situeaza sub media pe tara, sugerand preponderenta serviciilor hardware, de integrare, dar si a activitatilor de distributie si comercializare. Judetele cu o pondere ridicata a activitatilor software se caracterizeaza si printr-o valoare adaugata mare. Intr-un clasament al valorii adaugate, pe primele locuri dupa Bucuresti se situeaza Timis, Cluj, Brasov, Iasi, Sibiu si Prahova. Centrele cele mai cautate pentru activitatile software sunt si cele mai scumpe. De exemplu, in Timisoara, salariul mediu brut este cu 50% mai mare decat media pe intreaga industrie de software, in timp ce in centre ca Iasi sau Constanta nivelul se situeaza la mai putin de jumatate din media pe tara.

Citeste si:

Cele mai slabe zone: sudul Munteniei si al Moldovei

La polul opus se afla o serie de judete din sudul Munteniei si al Moldovei, cum ar fi: Olt, Calarasi, Teleorman, Ialomita si Vaslui. In aceste zone, veniturile totale ale industriei nu depasesc un milion de dolari, iar personalul se cifreaza la cateva zeci de salariati. Astfel, sudului Munteniei ii revine doar 1% din cifra totala de afaceri a companiilor IT&C, iar judetelor din sudul Moldovei 2%.

O imagine sugestiva asupra acestui "decalaj software" este data de raportarea cifrelor industriei la populatie, "gradul de penetrare" a industriei. In Timisoara, fiecarui locuitor ii revin 78 de dolari din cifra totala de afaceri, iar trei locuitori din 1.000 activeaza in domeniu. In acelasi timp, in Ialomita, Teleorman sau Vaslui, unui locuitor ii revin in jur de 1,5 dolari, o persoana din 10.000 lucrand in acest domeniu.

In concluzie, se observa ca, dupa Bucuresti, exista o concentrare mai puternica in regiunile vest, centru si nord-vest, care acumuleaza impreuna 34% din personalul industriei si 22% din cifra de afaceri.

Dezvoltarea economica, direct proportionala cu dezvoltarea informatica

Localizarea industriei de software si servicii in Bucuresti si marile orase este rezultatul actiunii mai multor factori, cum ar fi: nivelul general de dezvoltare economica si formarea unor piete locale, prezenta marilor universitati care furnizeaza forta de munca specializata, traditia in cercetare-dezvoltare si productie dinainte de 1989, precum si capacitatea de atragere a investitiilor straine. In unele cazuri, prezenta zonelor economice libere si crearea parcurilor tehnologice software au contribuit la stimularea industriei locale. Analiza ANIS indica si legatura directa dintre distributia regionala a industriei de software si indicatorii specifici societatii informationale. Asadar, gradul ridicat de e-readiness al unui spatiu constituie un factor stimulator pentru consolidarea industriei de software si servicii care, la randul ei, contribuie substantial la dezvoltarea generala a zonei respective si impulsionarea implementarii societatii informationale.