Principalele partide politice, creditorii internationali si marii bancheri vor o recapitalizare a sectorului bancar cu fonduri de stat si private pentru a minimaliza influenta statului in functionarea acestora, relateaza Mediafax.

"Totusi, pierderile masive, inregistrate anul trecut ca urmare a implicarii sectorului privat (in restructurarea datoriei statului, n.r.), si impactul recesiunii, evident in deteriorarea trendurilor privind calitatea activelor, sugereaza ca toate cele patru mari banci din Grecia, sau cel putin trei dintre acestea, se vor confrunta probabil cu nationalizarea in urmatoarele luni si trimestre", potrivit unei analize a publicatiei elene.

Cele mai mari patru institutii de credit din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank si Piraeus Bank, au raportat rezultate extrem de slabe pentru anul trecut, cu pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, 23 de miliarde de euro, au rezultat din participarea bancilor la programul de stergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen catre creditorii privati.

Lovitura a fost suficient de puternica pentru a lasa cele mai multe banci cu capital propriu negativ. Potrivit bancherilor, institutiilor de credit cu nivel negativ al capitalului nu le-ar fi fost permis sa opereze daca Fondul Elen de Stabilitate Financiara nu ar fi oferit asigurari ca va furniza pana la 18 de miliarde de euro in total pentru viitoarele majorari de capital. Bancile considerate viabile de catre Banca Greciei vor trebui sa se recapitalizeze pana la inceputul toamnei, cu un nivel minim al ratei de adecvare a capitalului de 9%.

Al doilea pachet de sprijin financiar pentru Grecia prevede 50 de miliarde de euro pentru recapitalizarea bancilor si stabilizarea sistemului financiar. Fondul elen pentru banci avea lichiditati de 1,5 miliarde de euro si a primit recent 25 de miliarde de euro de la fondul de urgenta al zonei euro. A doua transa, de 23,5 miliarde de euro, va fi transferata in iunie.

Toti liderii politici si participantii din piata financiara sunt de acord ca este imperativa consolidarea sectorului bancar, pentru asigurarea creditarii sectorului privat si stabilizarea economiei, astfel ca este oarecum ironic ca autoritatile nu au finalizat planul pentru recapitalizarea sectorului bancar pana la 20 aprilie, termenul pana la care bancile au fost nevoite sa raporteze rezultate financiare. Surprinzator, Ministerul de Finante a extins termenul din nou, pana la sfarsitul lunii mai, de data aceasta doar pentru cele doua banci de stat, ATEbank si Hellenic Postbank, care par a se indrepta spre restructurare.

Motivele politice si lipsa expertizei tehnice se afla in spatele esecului autoritatilor de a prezenta pe 20 aprilie planul de recapitalizare si deciziile pentru ATEbank si Hellenic Postbank, scrie Kathimerini.

Analistii noteaza ca propunerile vizand acordarea de conditii preferentiale capiatlului privat pentru a participa la recapitalizare ignora regulile UE in privinta concurentei si ajutoarelor de stat.

Unii specialisti afirma chiar ca autoritatile au subestimat necesarul de fonduri pentru recapitalizare si restructurare in cadrul primei transe, insa aceasta informatie nu a putut fi confirmata din surse oficiale.

Citeste si:

Motivul politic este evident in privinta ATEbank si Hellenic Postbank, intrucat ambele institutii de credit controlate de stat vor fi nevoite sa concedieze mii de angajati dupa restructurare. Aceasta nu ar fi fost in avantajul principalelor doua partide politice, care sustin coalitia guvernamentala, inaintea alegerilor din 6 mai.

In orice caz, se poate spune ca spectrul nationalizarii planeaza mai amenintator ca oricand asupra tuturor, sau macar celor mai multe banci elene, potivit publicatiei. Situatia este si mai grava daca sunt luate in calcul necesarul suplimentar de capital rezultat din evaluarea portofoliilor, dar si alte riscuri.

Este usor de inteles de ce este greu pentru investitorii privati sa participe la astfel de strangeri de capital. Investirea de fonduri noi, in valoare, de exemplu, de opt miliarde de euro intr-o banca cu un capital propriu negativ de patru miliarde de euro ar insemna pierderea a jumatate din bani.

Pentru a-si risca astfel banii, un investitor trebuie sa aiba foarte mare incredere in capacitatea conducerii de a restructura rapid banca, dar si in perspectivele economiei elene. Evident, este mai usoara o decizie de a investi intr-o institutie de creit cu un capital propriu pozitiv, dar si in aceasta situatie perspectivele economiei Greciei conteaza foarte mult.

Bancile conteaza pe vanzari de active si alte initiative pentru a obtine cateva miliarde de euro, insa analistii pun sub semnul intrebarii atragerea fondurilor asteptate in urmatoarele luni si trimestre, din diferite motive.

Institutiile de credit vor avea o sarcina dificila in atragerea investitorilor privati in procesul de recapitalizare.

"Dupa raportarea rezultatelor financiare pentru anul trecut, evitarea bationalizarii este echivalenta cu o misiune imposibila pentru unele banci elene", scrie cotidianul elen.

In Romania sunt prezente mai multe banci din Grecia, National Bank of Greece prin Banca Romaneasca si EFG Eurobank prin Bancpost, iar Alpha Bank, Piraeus Bank si ATEbank sub brand propriu.